Dezvăluiri despre PLANUL "Protejaţi Republica": Cum ar fi fost Franța dacă Marine Le Pen câştiga prezidenţialele

Uneori ne întrebăm cum ar fi fost istoria dacă la vreo cotitură a ei, lucrurile s-ar fi așezat altfel. Dacă Nobel nu inventa explozibilul, dacă Hitler câștiga războiul, dacă Hillary îl învingea pe Trump, dacă…
RFI ia ipoteza de coarne și gândește concret cum ar fi fost dacă în Franța alegerile ar fi fost câștigate de Marine Le Pen.

În primul rând orașul Luminilor ar fi fost în flăcări. Dacă Le Pen ar fi fost aleasă, responsabilii publici s-ar fi pregătit să facă faţă unormanifestaţii violente. Scenariul politic, complet inedit, dezvăluit acum de L’Obs nu a fost niciodată scris negru pe alb – se arată în analiza RFI. El a fost însă gândit şi discutat de o serie de grei ai fostului guvern, împreună cu directorii lor de cabinet şi alţi înalţi responsabili ai statului. L’Obs spune că informaţiile publicate acum au fost confirmate sau emise de trei surse diferite, din fostul guvern şi din diverse instituţii statale.

Planul dezvăluit de revista franceză s-ar putea intitulaProtejaţi Republica.El a fost construit, de o manieră informală, imediat ce candidata Frontului naţional a început să urce în sondaje. Strategii au conceput acestplan B în ideea unei victorii a lui Marine Le Penla prezidenţiale. A doua zi, ţara risca să se regăsească în prag de haos: stare de sideraţie, manifestaţii republicane dar mai ales violenţe din partea extremei stângi, din parteafaimoşilor Black Blocs.

Din informaţiile lui L’Obs, pe 21 aprilie, adică cu două zile înaintea turului întâi al prezidenţialelor, toţi şefii poliţiilor locale din Franţa au fost rugaţi să facă inventarul echipamentelor de menţinere a ordinii de care dispuneau. Pe 5 mai, cu două zile înaintea finalei prezidenţiale Le Pen – Macron, o notă internă a Direcţiei centrale a securităţii publice nota o"creştere a violenţelor pirotehnice".

Situaţia politică se îngheaţa. Pentru statul francez însă, era de neimaginat să lase treburile pe mâna extremei drepte. Urmând ogândire foarte militară, ipoteza le impunea la toţi cei din posturi importante să rămână acolo. S-a format deci idea unei"îngheţări a situaţiei politice".Premierul Franţei nu ar fi demisionat după turul doi al prezidenţialelor – lucrul este posibil, adică nu e anticonstituţional, chiar dacă e contrar uzanţelor republicane.

Într-o a doua etapă, parlamentul ar fi fost convocat însesiune extraordinară– se fixase chiar şi data, 11 mai. Pe ordinea de zi: criza naţională provocată de violenţele post-electorale. La urmă, deputaţilor li se cerea votul de încredere pe care, ţinând cont de situaţie, l-ar fi acordat fără probleme.

Sprijinit de aleşi şi de noua sa legitimitate, premierul ar fi putut rămâne la comenzile statului pentru a gestiona criza. Un lucru ce-ar fi fost salutat de toţi şefii poliţiilor, speriaţi de venirea unui eventual novice la cârma instituţiei tocmai în plină criză.

În această ipoteză, pasarea puterii între François Hollande şi Marine Le Pen s-ar fi făcut darBernard Cazeneuve ar fi rămas în post. Sufragiul universal ar fi fost respectat, dar noii preşedinte i s-ar fi impus o coabitare forţată. Câtă vreme? Probabil până la legislativele din iunie. În acest răstimp de circa 6 săptămâni,"ţara ar fi fost paralizată, în poziţie de repaus. Guvernul nu ar fi avut decât o singură prioritate: aceea de a asigura securitatea statului"spune un înalt responsabil francez citat de L’Obs.

În cazul unei victorii a lui Marine Le Pen,Franţa ar fi trăit o paranteză complet inedităîn istoria ei. Și de fapt, Le Pen ar fi putut câștiga alegerile, dar niciodată puterea.

Cu Macron în frunte, Franța rămâne Franța. Un reper al democrației și evoluției de orice fel. Vive la France! Vive le Democratie!