Deputatul european Siegfried Mureșan: „Acordul privind viitorul Buget Multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027 aduce mai multe vești bune pentru România”
Deputatul european Siegfried Mureșan (PNL / PPE), viceliderul Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, a explicat de ce acordul dintre Parlamentul Europeam și Comisie este unul favorabil pentru România. Acesta a spus căse păstrează alocarea pentru România de aproximativ 46,3 miliarde de euro negociată încă din luna iulie de președintele României, Klaus Iohannis. La acești bani ni se vor adăuga cele peste 30 de miliarde de euro din Planul de Redresare:
„Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns ieri la un acord privind viitorul Buget Multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027. Acest acord aduce mai multe vești bune pentru România.
În primul rând, se păstrează alocarea pentru România de aproximativ 46,3 miliarde de euro negociată încă din luna iulie de președintele României, Klaus Iohannis. La acești bani ni se vor adăuga cele peste 30 de miliarde de euro din Planul de Redresare asupra cărora am ajuns la un acord în Parlamentul European ca urmare a raportului pe care l-am coordonat în ultimele luni din poziția de coraportor. Astfel vom ajunge la o alocare totală de aproximativ 80 de miliarde de euro.
În plus față de alocările naționale, care rămân la forma agreată încă din iulie, acordul pe buget cuprinde creșteri de 16 miliarde de euro pe programele gestionate la nivel european și de pe urma cărora România are de asemenea foarte mult de câștigat.
Astfel, viitorul buget multianual cuprinde două instrumente noi pentru protejarea statului de drept în Uniunea Europeană. Am văzut în ultimii ani cum statul de drept, independența justiției și valorile europene au fost atacate atât de lideri politici din Europa, cât și de lideri politici din afara ei. Am văzut, totodată, cum oamenii cinstiți au ieșit în stradă și au cerut protejarea statului de drept. Am văzut acest lucru în România, în timpul atacurilor PSD la justiție, dar l-am văzut și în multe alte state membre”,a precizat oficialul PPE.
Acesta a mai spus că începând de anul viitor liderii politici care vor ataaca statul de drept riscă mai mult ca oricând suspendarea fondurilor europene.
„De aceea, începând cu viitorul exercițiu bugetar, introducem un mecanism privind corelarea fondurilor europene de statul de drept. Liderii politici care vor ataca statul de drept vor risca suspendarea fondurilor europene. Foarte important este că beneficiarii finali ai fondurilor nu vor fi afectați, iar plățile către aceștia vor continua.
Cei care încalcă statul de drept vor fi sancționați, cei care apără statul de drept vor fi susținuți. Tocmai de aceea, tot începând cu acest nou exercițiu bugetar, alocăm fonduri europene pentru apărarea valorilor europene, inclusiv statului de drept. Programul > va avea alocat un buget de aproximativ 1,4 miliarde de euro cu scopul de a finanța proiecte de promovare a drepturilor și valorilor Uniunii Europene în statele membre, inclusiv democrația și statul de drept”.
Siegfried Mureșan a mai spus că Bugetul obținut pentru acest instrument reprezintă și o victorie a Grupului PPE din Parlamentul European. Inițial, Comisia Europeană a propus un buget de doar 570 de milioane de euro pentru acest nou program.
„Noi, în Parlamentul European, în urma unui amendament pe care eu l-am depus în numele Grupului PPE, am cerut ca acest instrument să aibă un buget de 2 miliarde de euro.
Astfel, în urma negocierilor și a acordului de ieri, noul instrument va avea un buget de aproape 1,4 miliarde de euro. Programul va putea finanța, printre altele, campanii de informare și comunicare, activități de formare, schimb de bune practici și monitorizare analitică. Sunt eligibile toate entitățile juridice din statele membre, adică atât instituțiile guvernamentale, cât și organizațiile non-guvernamentale, instituțiile mass-media etc.
Acordul de ieri privind Bugetul Multianual al Uniunii Europene mai prevede o alocare de aproximativ 5 miliarde de euro pentru Programul European de Sănătate. Suma este de trei ori mai mare decât propunerea inițială de 1,67 de miliarde de euro a Consiliului.
Odată cu declanșarea pandemiei de coronavirus, a fost din ce în ce mai clar că avem nevoie de soluții la nivel european pentru îmbunătățirea serviciilor medicale din Uniunea Europeană. Tocmai de aceea, și eu am depus în primăvară un amendament în Parlamentul European privind crearea unui Fond de Solidaritate în Sănătate. Propunerea mea a fost inclusă în rezoluția Parlamentului European din mai 2020 privind măsurile propuse de combatere a pandemiei de coronavirus.
Cele 5 miliarde de euro nu sunt singurii bani pe care îi alocăm pentru sănătate. Vom putea finanța investițiile în sănătate atât din viitorul Plan de Redresare de 750 de miliarde de euro, cât și prin fondurile structurale și de coeziune alocate statelor membre”, a mai precizar deputatul european.
El a precizat că acest buget va contribui la dezvoltarea sistemului medical european, în conextul pandemiei de coronavirus:
„Vrem ca acest buget să sprijine cât mai mult dezvoltarea sistemului medical european pentru a ne asigura că niciun cetățean european – din România, Italia sau din orice alt colț al Europei – nu va mai avea de suferit din cauza incapacității de reacție a sistemului medical.
Programul de mobilitate universitară Erasmus+ are de asemenea de câștigat în urma acestui acord. Astfel, în viitorul buget multianual vom avea o alocare pentru Erasmus de 23,4 miliarde de euro, în creștere cu 2,2 miliarde de euro față de propunerea inițială din Consiliu. Acest lucru înseamnă mai multe burse pentru studenții români și europeni.
În final, am mai reușit creșterea fondurilor europene pentru securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene cu 1,5 miliarde euro. România este una dintre țările de frontieră ale Uniunii. Astfel, prin această creștere, țara noastră va beneficia de mai multe fonduri europene pentru a-și întări siguranța granițelor.
Acordul dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene privind Bugetul Multianual 2021 – 2027 urmează a fi ratificat de Consiliu și de plenul Parlamentului European în următoarele săptămâni cu obiectivul de a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2021”.