Legătura dintre atentatele din Afganistan, în care au murit și doi cetățeni români, și demiterea de către Donald Trump a consilierului pentru securitate națională, John Bolton

EXCLUSIV ONLINE // Președintele american Donald Trump a luat, marți, o decizie surprinzătoare. Liderul de la Casa Albă a anunțat că l-a eliberat din funcție pe consilierul său pentru securitate națională, John Bolton.

Trump și-a motivat decizia prin „puternice dezacorduri” faţă de ”multe dintre sugestiile sale”. ”L-am informat aseară pe John Bolton că nu mai este nevoie de serviciile sale la Casa Albă. Am avut puternice dezacorduri faţă de multe dintre sugestiile sale”, a scris Trump pe Twitter.

Bolton a fost al treilea consilier pentru securitate naţională al lui Trump şi s-a remarcat prin presiunile exercitate asupra preşedintelui american de a fi mai ferm în chestiuni precum abordarea faţă de Coreea de Nord, Iran, Venezuela, dar și în alte chestiuni de politică externă.

Externe - 09 ian, 08:26

Trump îl învinovățește pe guvernatorul democrat al Californiei pentru catastrofa din Los Angeles: A deviat cursul apei pentru a proteja „un pește inutil”

Divergențe majore în privința negocierilor cu talibanii

Un punct major de divergențe a fost reprezentat și de încheierea unui acord cu talibanii, care a picat după atentatele de săptămâna trecută de la Kabul.

Bolton l-ar fi sfătuit pe liderul american să nu-i primească pe liderii talibani la Camp David cu trei zile înainte de comemorarea din 11 septembrie, potrivit unor surse citate de theamericanconservative.com.

În ultimele zile, se pare că Trump a fost foarte enervat de Bolton care l-a contrazis public și a încercat să anuleze tratativele cu talibanii.

Bolton s-a opus negocierilor față în față ale lui Trump cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, a susținut o campanie nereușită de alungare de la putere a președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, și a promovat o poziție agresivă față de Iran. Argumentul cu privire la acordul de la Camp David cu talibanii ar fi făcut inevitabilă ruptura dintre cei doi, notează publicația citată.

Ulterior, Donald Trump a pus capăt brusc negocierilor de pace cu talibanii, după atacul terorist de joi, 5 septembrie, de la Kabul, în care a fost ucis şi un soldat american. În acelaşi atac, soldat cu 12 morţi, și-a pierdut viața şi un militar român.

În atac, o mașină-capcană încărcată cu explozibil a fost detonată în Kabul, în apropierea cartierului general al misiunii Resolute Support a NATO. Atentatul a fost revendicat de militanții talibani.

Purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a fost cel care a revendicat atacul. Acesta a anunțat că sediul agenţiei de spionaj afgane a fost ţinta atacului şi că explozia s-a produs când un convoi de forţe străine trecea prin zonă.

Deflagraţia a fost provocată de un minibus încărcat cu explozibili care a sărit în aer în jurul orei locale 10:10 (05:40 GMT).

Atacul s-a produs în plin proces de negocieri între SUA şi talibani.

Decizia lui Trump de a anula negocierile a fost una total surprinzătoare, pentru că existau şansele încheierii unui acord istoric.

Trump a făcut anunţul pe Twitter, dezvăluind în acelaşi timp planul de a se întâlni duminică, „în secret”, cu liderii talibani şi cu preşedintele Afganistanului, în America, la Camp David, cu 3 zile înainte de 11 septembrie.

Liderul de la Casa Albă a precizat că a anulat întâlnirea cu aceștia chiar când „erau în avion în drum spre Statele Unite”.

Președintele american a mai declarat că negocierile de pace au fost oprite după ce talibanii au revendicat atentatul cu bombă din Kabul. „Ce fel de oameni ar ucide atât de multe persoane pentru a-și consolida poziția de negociere?”, a afirmat Trump, potrivit telegraph.co.uk.

Legătura dintre atentatele din Afganistan și demiterea consilierului pentru securitate națională, John Bolton. Liderul american a luat decizia concedierii acestuia după atacul cu bombă din Kabul

….an attack in Kabul that killed one of our great great soldiers, and 11 other people. I immediately cancelled the meeting and called off peace negotiations. What kind of people would kill so many in order to seemingly strengthen their bargaining position? They didn’t, they….

— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) 7 septembrie 2019

Furia lui Trump pentru moartea soldatului american s-ar putea să fi fost pretextul pentru a ieși dintr-o înțelegere pe care a simțit-o că nu funcționează, a declarat Michael Kugelman, director adjunct al programului Asia de la Washington.

„El a găsit [un pretext, n.r.] și, prin anunțarea acestei decizii, a încercat să pună guvernul american în ofensivă pentru a-și îmbunătăți poziția de negociere în posibile discuții viitoare”, a spus Kugelman, conform telegraph.co.uk.

De notat faptul că reacția lui Trump nu a fost atât de furioasă după noaptea de marți (3 septembrie) spre miercuri, când avusese loc un atac cu mașină capcană în cartierul diplomatic (Green Village) din Kabul, care a distrus şi Ambasada României, un angajat român al misiunii fiind ucis.

La acel moment, Trump nu a avut o reacție vehementă la adresa talibanilor, deși atacul s-a produs la doar o zi după ce insurgenții încheiaseră un acord de principiu cu emisarul american.

De altfel, New York Times (NYT) relatează faptul că atacul din Green Village s-a produs în plin proces de negocieri cu americanii.

„Un muncitor local, Samsor Dawlatzai, care a avut ghinionul să locuiască lângă Green Village se uita, luni seara, la televizor, urmărind un interviu cu trimisul american de pace, Zalmay Khalilzad. Trimisul american a tocmai ce menționaționase încheierea acordului de pace, „în principiu”, cu talibanii, când casa lui Dawlatzai s-a prăbușit peste el, familie și oaspeți”, potrivit NYT. Acela a fost momentul în care un camion încărcat cu explozibil tocmai intrase în cartierul diplomatic.

Bolton și turul de forță în spațiul ex-sovietic

De notat faptul că demiterea lui Bolton vine după ce consilierul pentru securitate națională fusese trimis într-un tur de forță, în spațiul ex-sovietic. Bolton a mers, la finalul lunii august, în Ucraina, Republica Moldova și Belarus.

Cu ocazia prezenţei la Kiev, John Bolton a acordat un interviu şi pentru Radio Europa Liberă în care a subliniat că administraţia administrația Trump a avut o politică fermă față de Rusia și că a impus o mulțime de sancțiuni împotriva autorităților de la Moscova.

„Cred ca administrația Trump a impus sancțiuni uriașe împotriva Rusiei, pentru o mulțime de motive: folosirea de arme chimice împotriva familiei Skripal din Marea Britanie, sancțiuni economice, expulzarea unor diplomați ruși, închiderea unor facilitați pe care le foloseau diplomații ruși, am impus sancțiuni pentru o mulțime de alte motive, sancțiuni împotriva unor oficialități de rang înalt, precum omologul meu din Rusia, și am făcut pași care au avut într-adevăr un impact important asupra economiei ruse. Dacă privești măsurile pe care noi le-am luat, cred că, făcând socoteala, e foarte clar că noi am pus sancțiuni mai importante asupra Rusiei decât Uniunea Europeană”, a arătat John Bolton.

Cu această ocazie, John Bolton a subliniat că SUA au un interes strategic în regiunea Mării Negrei pe care americanii și-l vor apăra.

„La Marea Neagră sunt aliați ai noștri în NATO și noi ne așteptăm să vedem că va fi păstrat accesul liber la Marea Neagră pentru toate statele din regiune care folosesc Marea Neagră – la fel cum vrem să fie și în Marea Baltică, și în zona arctică, și acestea sunt subiecte în care avem discuții dificile cu rușii (…) Statele Unite își vor apară interesele în întreaga lume și cele ale aliaților noștri. (…)

Statele Unite au un interes strategic la Marea Neagră, și cred că e foarte corect așa, și noi am vrea să vedem aici o Ucraină liberă și suverană și care își controlează întregul teritoriu”, a precizat Bolton.

În Republica Moldova, Bolton s-a întâlnit cu premierul Maia Sandu, ocazie a lansat cu nou mesaj cu direcţie spre Rusia şi anume că sprijină suveranitatea și independența Republicii Moldova și consideră că aceasta trebuie să-și decidă de sine stătător viitorul, fără influențe din exterior.

De asemenea, consilierul lui Trump a subliniat că SUA vor susține și în continuare autoritățile de la Chișinău în vederea reglementării conflictului transnistrean (Mai multe detalii AICI).