Cum explică oamenii de știință valul de turiști dispăruți sau decedați în Grecia. Care ar fi motivul

A fost un șoc când Michael Mosley, un medic și cunoscut prezentator TV din Marea Britanie, a fost găsit mort la începutul acestei luni, după ce a făcut o drumeție în temperaturi toride pe insula grecească Symi.

Cum explică oamenii de știință valul de turiști dispăruți sau decedați în Grecia

Acum, bărbatul face parte dintr-o serie de morți și dispariții de turiști în Grecia, în timp ce țara suferă un val de căldură puternic la începutul verii, cu temperaturi care depășesc 40 de grade Celsius, scrie CNN.

Sâmbătă, un turist olandez a fost găsit mort pe insula Samos. A doua zi, cadavrul unui turist american a fost găsit pe Mathraki , o mică insulă la vest de Corfu. Albert Calibet, un alt turist american, a fost dispărut de când a plecat într-o excursie pe 11 iunie pe Amorgos. Și două franțuzoaice au dispărut pe Sikinos după ce au plecat la plimbare.

Cadavrele celor care au murit mai trebuie să fie examinate pentru a stabili cauza exactă a morții, dar autoritățile avertizează oamenii să nu subestimeze impactul temperaturilor arzătoare.

„Există un tipar comun”

„Există un tipar comun”, a declarat pentru Reuters Petros Vassilakis, purtătorul de cuvânt al poliției pentru Marea Egee de Sud, „toți au plecat la o excursie pe fondul temperaturilor ridicate”.

Unii oameni de știință spun că ceea ce se întâmplă în Grecia oferă un semn de avertizare cu privire la impactul căldurii extreme asupra corpului, și în special asupra creierului, care poate provoca confuzie, afectând abilitățile de decizie ale oamenilor și chiar percepția lor asupra riscului.

Pe măsură ce schimbările climatice alimentează valuri de căldură mai lungi și mai severe, oamenii de știință încearcă să descopere cum va face față creierului nostru.

Creierul este „comutatorul principal”

Cercetările s-au concentrat în mod tradițional pe impactul căldurii extreme asupra mușchilor, pielii, plămânilor și inimii, dar „creierul, pentru mine, este cheia tuturor”, a spus Damian Bailey, profesor de fiziologie și biochimie la Universitatea din Țara Galilor de Sud. Este „comutatorul principal” pentru corp, a spus el pentru CNN.

În creier este reglată temperatura corpului. Hipotalamusul, o structură mică în formă de diamant, acționează ca un termostat. Efectuează un dans delicat pentru a menține temperatura internă a corpului la sau foarte aproape de 37 de grade Celsius. Când este cald, hipotalamusul activează glandele sudoripare și lărgește vasele de sânge pentru a răci corpul.

Dar creierul funcționează bine într-o gamă restrânsă de temperaturi și chiar și mici modificări îl pot afecta. Mulți oameni vor fi familiarizați cu un sentiment de lentoare și lene într-o zi caldă de vară.

„Dar, pe măsură ce căldura crește, poate avea efecte grave, inclusiv scăderea fluidelor din organism și scăderea fluxului de sânge către creier”, a spus Bailey.

Testele pe care le-a efectuat pe participanții la cercetare într-o cameră de mediu, unde a crescut temperaturile de la 21 la 40 de grade Celsius, au arătat o scădere a fluxului de sânge către creier cu aproximativ 9% până la 10%.

Căldura extremă poate perturba activitatea normală a creierului, a declarat Kim Meidenbauer, cercetător în neuroștiințe la Universitatea de Stat din Washington. Rețelele cerebrale care, de obicei, le permit oamenilor să gândească clar, să raționeze, să își amintească, să construiască și să formuleze idei, pot fi „date peste cap”, a declarat ea pentru CNN.

Devine mai greu să iei decizii complexe, cum ar fi calea pe care să o urmezi într-o excursie – o decizie care sună simplă, dar necesită cântărirea mai multor factori diferiți.

„Există, de asemenea, dovezi care sugerează că oamenii sunt mai predispuși să ia decizii riscante și să se angajeze într-un comportament impulsiv atunci când sunt expuși la căldură”, a adăugat ea.

O percepție alterată a riscului cuplată cu funcția cognitivă afectată poate avea consecințe foarte grave. „Nu vorbești doar despre un potențial prea cald și poate să ai o arsură solară”, a spus ea. „Vorbiți despre (situații) care pot pune viața în pericol, cum ar fi luarea unor decizii proaste, întunecarea raționamentului.”

Oamenii de știință abia încep să dezvăluie gama de impacturi pe care căldura le are asupra creierului, nu doar în ceea ce privește luarea deciziilor, ci și starea de spirit, emoțiile și sănătatea mintală.

„Înțelegerea noastră este într-adevăr destul de minimă”, a spus Meidenbauer. „Este o necunoscută majoră în acest moment.”

Cine este vulnerabil?

Unii oameni sunt mai vulnerabili la căldură decât alții. Oamenii în vârstă, în special cei peste 65 de ani, sunt mai expuși riscului, deoarece corpul lor nu se termoregulează întotdeauna. Oamenii care au dispărut în Grecia aveau toți peste 50 de ani.

Copiii foarte mici și femeile însărcinate se confruntă, de asemenea, cu un risc crescut, la fel ca și cei cu afecțiuni preexistente, inclusiv afecțiuni mintale.

Dar căldura poate fi periculoasă pentru oricine.

În 2016, o echipă de oameni de știință a urmărit 44 de studenți în timpul unui val de căldură din Boston și a descoperit că cei fără aer condiționat au experimentat scăderi semnificative ale performanței cognitive.

„Nimeni nu este imun la efectele căldurii asupra sănătății”, a spus Jose Guillermo Cedeño Laurent, unul dintre autorii cercetării și profesor asistent la Rutgers School of Public Health. „Creierul nostru este un organ extrem de sensibil”, a spus el.

Cum să te protejezi

Există lucruri comportamentale pe care oamenii le pot face pentru a se proteja și pentru a reduce riscul, spun experții.

Printre acestea se numără să nu faci mișcare în cele mai calde părți ale zilei, ci să mergi în cele mai răcoroase părți ale zilei și să cauți umbră atunci când este posibil. Purtarea hainelor largi și aplicarea pachetelor de gheață pe cap și gât poate ajuta, de asemenea.

Este vital să bei apă și nu doar atunci când îți este foarte sete, a spus Bailey. Este important să nu ajungeți într-un punct în care organismul pierde lichide mai repede decât le poate prelua. Experții recomandă și băuturile cu electroliți, care pot ajuta la înlocuirea unora dintre lichidele pierdute prin transpirație.

„Utilizați aplicații de partajare a locației”, a spus Meidenbauer. „Asigură-te că cineva știe unde ești.”

Pe termen lung, exercițiile fizice regulate sunt importante – cu condiția să nu fie afară în cele mai calde părți ale zilei – deoarece poate ajuta corpul să se termoregleze. „Cu cât ești mai în formă, cu atât ești mai rezistent la aceste stresuri climatice ale mediului”, a spus Bailey.

„Va fi nevoie de timp pentru a dezvălui cauzele exacte ale morții celor care și-au pierdut viața în Grecia, dar există o lecție care încă poate fi luată din tragedii”, a spus Bailey.