Cum eșuează modelele de strategie anti-COVID-19. Lecția germană

Multă vreme, Germania a fost văzută drept un model de succes în răspunsul la epidemia de coronavirus. Țara a intrat în carantină relativ devreme, în martie, măsurile au fost corect comunicate, spitalele au fost ajutate, astfel încât să nu existe presiuni pe secțiile de terapie intensivă, iar autoritățile au fost eficiente în anchetele epidemiologice. Rezultatul s-a văzut în cifre: circa 9.000 de decese până în iulie, în comparație cu circa 30.000, câte au fost în Franța, 35.000 în Italia și 40.000 în Marea Britanie, toate acestea, cu populații mai mici decât a Germaniei. Multe țări au luat Germania drept model. Dar asta s-a schimbat, scrie Jeremy Cliffe, într-o analiză pentru newstatesman.com.

Lockdown dur în Germania pentru ținerea sub control a epidemiei de coronavirus

La fel ca multe alte state europene, Germania a introdus noi restricții în toamnă pentru a ține sub control al doilea val al epidemiei. Cifrele infectărilor au început să scadă în Marea Britanie, Spania și Italia, dar în Germania continuă să crească. Pe 11 decembrie, chiar a ajuns la recordul de 29.875 de noi îmbolnăviri. Spre comparație, în vârful primului val de epidemie, numărul cazurilor înregistrate într-o zi nu depășea 7.000.

Așa se face că secțiile de terapie intensivă din unele zone ale țării sunt aproape de capacitatea maximă. Numărul deceselor s-a dublat și chiar mai mult de la începutul lunii noiembrie, sărind de 22.000. Cu excepția câtorva zone, rata de infectare cu SARS-CoV-2 e de peste 50 la 100.000 de locuitori, nivel dincolo de care autoritățile au serioase dificultăți în a gestiona focarele. Pentru prima dată de la izbucnirea crizei sanitare, Germania pare să piardă controlul.

Externe - 21 nov, 11:01

Fostul cancelar german Angela Merkel ar fi încercat să încetinească aderarea Ucrainei la NATO

Duminică, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, și liderii celor 16 landuri au căzut de acord că e necesară impunerea unui lockdown dur.

„Trebuie să acționăm urgent”, a punctat Merkel. Noile măsuri au intrat în vigoare, la nivel național, chiar de miercuri: toate serviciile și magazinele neesențiale, majoritatea școlilor și grădinițele vor fi închise cel puțin până pe 10 ianuarie. Landurile mai afectate, precum Saxonia și Bavaria, au introdus și restricții de circulație pe timp de noapte.

Ce nu a mers în strategia anti-COVID-19 a Germaniei

Jeremy Cliffe încearcă apoi să identifice motivele pentru care strategia Germaniei în lupta cu epidemia, un model în primele luni de criză sanitară, se transformă într-un semieșec.

Un motiv ar fi că rezultatele pozitive ale strategiei din primele luni i-au făcut pe germani să se lase pe-o ureche. Media a tot relatat despre petreceri organizate ilegal, tot felul de aglomerări, mișcări anticarantină și antimască tot mai vocale.

O explicație chiar mai plauzibilă ar sta în erorile comise de autoritățile locale și federale deopotrivă.

În primul rând, măsurile restrictive impuse în toamnă au fost prea blânde. În septembrie, Merkel a avertizat că s-ar putea ajunge chiar și la 19.000 de infectări zilnice până la Crăciun, afirmație respinsă de comentatori și alți politicieni ca fiind alarmistă.

Din 2 noiembrie s-au închis restaurantele, barurile, sălile de sport și de spectacole, dar magazinele și școlile au rămas deschise. Adunările de până în 10 persoane erau permise. Asta a făcut ca germanii să continue să circule, așa că numărul contactelor nu s-a redus.

În al doilea rând, autorităților le-a luat prea mult să se pună de acord asupra înăspririi restricțiilor. Pe 5 noiembrie, Germania înregistra deja cele 19.000 de infectări pe care Merkel le ”prezisese” pentru Crăciun. Două săptămâni mai târziu, rata de îmbolnăvire ajunsese pe un platou, dar prea lent.

Merkel a cerut noi măsuri anti-COVID-19, dar s-a izbit de opoziția landurilor. Abia pe 25 noiembrie a obținut sprijinul necesar pentru a anunța oficial noile restricții. Der Spiegel a rezumat perfect cele întâmplate: „Luna noiembrie va intra în istoria pandemiei ca un timp pierdut”.

A treia problemă ține de așteptări. Carantina lejeră din toamnă a fost prezentată de autorități ca fiind o decizie dificilă a lor și un efort consistent din partea populației, ca de Crăciun să fie mai bine. Michael Kretschmer, premierul din Saxonia care în octombrie avertiza împotriva „isteriei”, a admis recent că limbajul optimist a fost o greșeală: „Am subestimat virusul. Cu toții am făcut-o”.

Un alt motiv pentru care strategia anti-COVID-19 a Germaniei și-a pierdut eficiența ține de aprobarea vaccinului. Dacă în Marea Britanie, SUA și Canada vaccinul dezvoltat de Pfizer și BioNTech e deja administrat, în Uniunea Europeană campania bate pasul pe loc. Agenția Europeană a Medicamentului chiar a fost criticată că se lungește prea mult cu procesul de autorizare. Într-un final, aceasta a anunțat că l-ar putea aproba pe 21 decembrie.

Sărbătorile ”cât de cât normale” n-o să vină: târgurile nu se organizează, consumul de alcool în exterior e interzis, germanii pot primi în casele lor maxim patru invitați, în perioada 24 – 26 decembrie, nici vorbă de slujbe în biserici. Vânzările de artificii de Anul Nou nu sunt permise.

Totuși, precizează Jeremy Cliffe, chiar și cu evoluția îngrijotoare a epidemiei din ultimele luni, Germania tot s-a descurcat mai bine decât alte state occidentale. Pe de altă parte, faptul că inclusiv Germania poate avea astfel de probleme e un semn de întrebare pentru alte țări. Nici măcar statele bine pregătite nu-și pot permite să lase garda jos.