Controverse majore asupra modului în care au înțeles Organizaţia Mondială a Sănătăţii și China să gestioneze problema coronavirusului în primele faze ale actualei pandemii. Cronologia evoluției virusului (FOTO, VIDEO)

EXCLUSIV ONLINE // Primul caz de infectare cu ceea ce medicii chinezi credeau a fi o „gripă rezistenta la antibiotice” a fost raportat pe 17 noiembrie 2019. Cel puţin asta a scris publicaţia South China Morning Post, care citează o serie de documente scurse din cadrul guvernului chinez. Pentru următoarea lună şi jumătate, medicii chinezi (fără prea mult ajutor din parteastatului) au încercat să-şi dea seama exact despre ce virus este vorba.

Gradual, pe măsură ce tot mai multe informaţii apăreau, medicii chinezi au trecut de la o „gripă rezistentăla antibiotice”, la o „pneumonie cu cauze necunoscute” şi în cele din urmă,la un nou tip de coronavirus.

De abia la sfârşitul lui decembrie 2019, autorităţile chineze par să fi intervenit în mod decisiv. Iar modul în care au făcut-o nu coincide nici pe departe cu „transparența” pe care directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii o remarca la sfârşitul lui ianuarie 2020.

Externe - 20 nov, 09:27

Rusia și China și-au reafirmat alianța solidă în cadrul summitului G20

Acest material este realizat în baza informaţiilor oferite de Organizaţia Mondială, de presă chineză şi de presă internaţională.

• Organizaţia Mondială a Sănătăţii, indusă în eroare de China timp de mai bine de o lună

O primă problemă de comunicare a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) o reprezintă faptul că primul mesaj public cu privire la coronavirus datează din 4 ianuarie 2020. Adică la 4-5 zile după ce fusese înştiinţată de China cu privire la existența lui.

Sursă foto: Twitter / OMS

Sursă foto: Twitter / OMS

O a doua problemă o reprezintă credibilitatea recomandărilor oferite de OMS, pe întreaga durată a lunii ianuarie. Din toate postările şi comunicatele de presăale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, din acea lună, reiese faptul că ea nu şi-a desfăşurat propria anchetă cu privire la coronavirus sau la ce se întâmpla in Wuhan petoată durata lunii ianuarie.

În această perioadă, OMS s-a bazat exclusiv pe informaţiile oferite de autorităţile chineze. Informaţii care pot fi uşor puse sub semnul întrebării din cauza lipsei de transparență aregimului comunist de la Beijingşi din cauza faptului că mai multe date raportate de presă pe lunile noiembrie şi decembrie nu coincid cu ce a raportat Beijingul.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii s-a oferit să trimită în China o echipă de investigaţie încă de pe data de 31 decembrie. Dar acest lucru nu pare să se fi întâmplat întrucât toate comunicările OMSau continuat să facă referire doar la informaţiile puse la dispoziţie de Beijing.Iar OMSnu avea cum să trimită echipe de investigaţie în China întrucât, potrivit regulamentului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, acesta lucru nu se poate întâmpla decât la solicitarea (sau cu acceptul) guvernelor naţionale (în cazul de fată al Chinei).

Cu toate acestea, OMSnu a avut în niciun moment un ton critic la adresa Beijingului pentru faptul că nu a permis investigatori internaţionali. Și nu a pus, în niciun moment, sub semnul întrebării acuratețea informațiilor raportate de Chinași nici comportamentul netransparent al acesteia. Astadeși oferta de asistență i-a fost refuzată de două ori. Ba chiar a mulțumit Chinei şi a făcut recomandări care ulterior s-au dovedit a fi dezastruoase.

Un exemplu îl constitutie recomandarea de pe 9 ianuarie care indica faptul că: „OMS nu recomandă anumite măsuri de sănătate pentru călătorii care se duc înspre şi dinspre Wuhan, China”.

Sursă foto: Twitter / OMS

Doar câteva zile mai târziu, pe 14 ianuarie 2020, tot OMS preciza că: „Potrivit investigaţiilor preliminare efectuate de către autoritățile chineze, nu s-au găsit dovezi clare cu privire la transmiterea de la om la om a noului coronavirus”.

Sursa foto: Twitter / OMS

Pe data de 23 ianuarie, OMS şi-a reînnoit oferta de a trimite o echipă de investigaţie în Wuhan, ofertă care după toate probabilităţile a fost refuzată. Tot la acea dată, în China fuseseră raportate oficial 557 de cazuri de infectare. Fuseseră, de asemenea, raportate şi primele cazuri în Coreea de Sud, Thailanda şi Japonia.

Pe 28 ianuarie, directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom, a efectuat o vizită în China, unde a avut o întâlnire cu preşedintele chinez Xi Jinping. În cadrul acelei întâlniri, China a acceptat, în sfârşit, ca OMS să trimită o echipă de investigaţie (la aproape o lună după ce China a raportat virusul).

Foto: Întâlnirea de pe 28 ianuarie dintre directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom, şi preşedintele chinez, Xi Jinping (sursă foto: Facebook / Tedros Adhanom)

În replică, pe 30 ianuarie, directorul OMS a precizat că: „Guvernul chinez merită să fie felicitat pentru măsurile extraordinare pe care le-a aplicat pentru a izola focarul, în ciuda impactului social şi economic pe care acele măsuri le au asupra poporului chinez”.

El și-a continuat mesajul politic, indicând că:„Am fi văzut mult mai multe cazuri în afara Chinei până acum. (…) Viteza cu care China a detectat focarul, a izolat virusul, a descoperit secvențializarea genomului (…) sunt foarte impresionante şi dincolo de cuvinte. La fel şi angajamentul Chinei către transparenta şi pentru ajutorarea altor ţări.”

„Din multe punct de vedere, China impune un nou standard pentru modul de răspundere la focare, şi nu este o exagerare”, mai adăuga directorul Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), pe data de 30 ianuarie.

Tot la acea dată fuseseră raportate 7.834 de cazuri de infectări. De notat saltul foarte mare de infectări în doar şapte zile, de la 557 de cazuri, la 7.834.

Ce spunea directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom, pe data de 30 ianuarie

• Dar mai exact cum impunea China „noulstandard” în modul de prevenire a răspândirii unui focar

Conform jurnaliştilor de la The Washington Post, China era mai preocupată cu menţinerea unor aparențe decât de impunerea cu adevărat a „unui nou standard” în prevenirea răspândirii unui virus. După ce la sfârșitul lunii decembrie a făcut mai multe incercări de a opri apariția informațiilor privitoare la coronavirus (pentru mai multe detalii vezi cronologia de mai jos), pe data de 18 ianuarie,autorităţile din Wuhan au sărbătorit Anul Nou Chinezesc. La eveniment luând parte aproximativ 40.000 de familii. În plus, au distribuit sute de mii de bilete către atracţiile locale.

De asemenea, de abia pe 21 ianuarie, presa de stat chineză a făcut referire la coronavirus. Până atunci, promovase agenda politicăpe 2020 a preşedintelui Xi Jinping.

Titluri din ianuarie din ziarul de stat chinez People’s Daily includ: „Faza Întâi a Acordului Comercial China-SUA„, „China şi Myanmar îs îmbunătăţesc relaţiile” sau „China demarează înrolarea femeilor în Armată” şi oarecum ironic „Sistemul asigurării medicale de bază din China acoperă aproape întreaga populaţie„.

De fapt, în urma unei consultări a arhivei publicaţiei People’s Daily, din intervalul 1-21 ianuarie 2020, rezultă că până pe 21 ianuarie nu a fost publicat nici măcar un articol despre coronavirus. Acesta este primul material publicat pe acest subiect și care îl are în rol central pe Xi Jinping.

Foto: Laborator din Wuhan implicat în cercetări privitoare la noulcoronavirus (sursă foto: hepta.ro)

• Coincidenţă sau nu: China, al doilea cel mai mare finanţator al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii

Conform datelor financiare raportate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru anul fiscal 2020-2021, China contribuiecu 28.719.905 de dolari. Este a doua cea mai mare contribuţie, după cea a Statelor Unite (care e aproximativ dublă). Prin comparaţie, în anul fiscal 2018-2019, China a avut o contribuţie de 18.948.900 de dolari.

• O altă coincidenţă: China, cel mai mare investitor al Etiopiei, statul de provenienţă al directorului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii

Potrivit unui raport al Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), în 2019, peste 60% din investiţiile făcute în Etiopia au venit dinspre China.

Foto: Directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom (sursă foto: Facebook / Tedros Adhanom)

• Cronologia fazei iniţiale a gestionarii crizei coronaviruslui de către China şi OMS, începând cu momentul raportării primului caz

17 noiembrie 2019 – este înregistrat primul caz de infectare cu ceea ce părea a fi o formă de „gripă rezistenta la antibiotice”, la un bărbat de 55 de ani din provincia Hubei (Wuhan este capitala provinciei). Ulterior apar alte opt cazuri (patru bărbaţi şi patru femei), cu vârste între 39 şi 79 de ani

10 decembrie – este raportat un alt caz, al unui bărbat, infectat cu „gripă rezistentă la antibiotice”

16 decembrie – la Spitalul Central din Wuhan este internat un alt pacient care suferea de „gripă rezistentă la antibiotice”

20 decembrie – numărul de infectări cu „gripă rezistentă la antibiotice” urcă la 60

26 decembrie – laboratorul „Vision Medicals”, din oraşul chinez Guangzhou, ajunge la concluzia că „gripa rezistentă la antibiotice” este, de fapt, un nou tip de coronavirus, similar cu SARS în proporţie de 87%. Potrivit Straits Times, câteva zile mai târziu, un oficial din cadrul Comisiei de Sănătate a provinciei Hubei a cerut distrugerea tuturor testelor efectuate de laborator

27 decembrie – oficialilor responsabili de sănătate din Wuhan li se atrage atenţia că a apărut un nou coronavirus. Iar numărul de infectări trece de 180 de persoane

30 decembrie – medicul chinez Li Wenliang de la Spitalul Central din Wuhan le spune mai multor colegi că şapte persoane s-au îmbolnăvit cu un virus pe care el îl credea a fi SARS (unul dintre pacienţi fiind în carantină)

30 decembrie – autorităţile din Wuhan responsabile pe sănătate transmit către toate spitalele o înştiinţare cu privire la existenţa unei „pneumonii cu cauze necunoscute”. Însă nu face nicio referire la SARS sau la conceptul de coronavirus. În plus, ordonă tuturor departamentelor competente să strângă informaţii despre boala şi să le raporteze

30 decembrie – apar primele informaţii cu privire la o epidemia „misterioasă” în Wuhan, oficial fiind raportate doar 27 de cazuri (o cifră contrazisă de sursele citate de publicaţia South China Morning Post, care indicau 266 de infectări)

31 decembrie 2019 – China informează Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) cu privire la existenţa „unei pneumonii cu cauze necunoscute”

1 ianuarie 2020 – numărul (neoficial) de infectări cu „pneumonie cu cauze necunoscute” urcă la 381

1 ianuarie – Biroul Public de Securitate din Wuhan cheamă opt medici (printre care şi medicul chinez Li Wenliang) şi îi arestează sub acuzaţia de „răspândire de zvonuri” cu privire la cazurile de îmbolnăviri de la Spitalul Central din Wuhan

2 ianuarie – cercetătorii chinezi obţininformaţiile genetice ale noului coronavirus (aceste informaţii devin, însă publice de abia pe 11 ianuarie)

3 ianuarie – Comisia Naţională de Sănătate a Chinei (NHC) ordonă tuturor instituţiilor să nu publice informaţii legate de coronavirus. În plus, ordonă transferul testelor existente către anumite instituţii sau distrugerea lor

4 ianuarie – OMS anunţă că a fost informată de China cu privire la existenţa „unei pneumonii cu cauze necunoscute”

11 ianuarie – OMS primeşte de la China informaţiile genetice ale noului coronavirus

13 ianuarie – este raportat primul caz de coronavirus din afara Chinei (în Thailanda)

14 ianuarie – OMS anunţă că, potrivit investigaţiilor preliminare efectuate de către autoritățile chineze, nu s-au găsit dovezi clare cu privire la transmiterea de la om la om a noului coronavirus

18 ianuarie – în Wuhan este sărbătorit Anul Nou Chinezesc, eveniment la care iau parte aproximativ 40.000 de familii

20 ianuarie – doctorul Zhong Nanshan (de renume în China) anunţă într-un interviu televizat că boala se transmite de la persoana la persoană

21 ianuarie – presa de stat chineză raportează, pentru prima dată, epidemia de coronavirus

23 ianuarie – OMS se oferă din nou să trimită o echipă de investigaţie în Wuhan. Tot atunci, anunţă şi că noul coronavirus se transmite de la om la om şi că 25% dintre cazurile de la acea dată erau severe

23 ianuarie – oraşul Wuhan este băgat în izolare

28 ianuarie – China acceptă să primească o echipă de investigaţie de la OMS, la aproape o lună după ce China a raportat virusul și la două luni si jumătate de la raportarea primului caz suspect

30 ianuarie – OMS declară coronavirus „urgență internaţională de sănătate”