Cum a eșuat România în a-i salva pe afganii care au ajutat trupele române. „Lipsa de reacție s-ar putea traduce, în viitor, într-un mesaj simplu pentru partenerii din teren: vă folosim, apoi vă abandonăm”
Vieți omenești ar putea fi pierdute din cauza incompetenței și neputinței din vârful statului român. România a evacuat din Afganistan doar cinci afgani, deși a avut în această țară peste 33.000 de militari și numeroși colaboratori. Pentru că au ajutat trupele, acești afgani au devenit ținte în ochii talibanilor. Statul român ar fi putut să-i salveze și le datora asta. Dar nu a făcut-o. Viețile lor sunt acum în pericol. Iar imaginea României are și ea de suferit.
Într-un mesaj dureros, jurnalistul AFP Ionuț Iordăchescu a făcut radiografia acestui eșec de proporții.
Operațiunea de evacuare a colaboratorilor din Afganistan, un eșec de proporții pentru România
Iordăchescu a scris povestea lui *Alex, un interpret afgan care a lucrat cu trupele României în Kandahar și care a fost salvat chiar pe 26 august, ziua atacului terorist, dar nu de români, ci de trupele americane.
*John, un alt interpret afgan, a lucrat timp de șapte ani cu trupe NATO. El este din minoritatea etnică Hazara, formată predominant din musulmani șiiți, o țintă a talibanilor și a grupării Stat Islamic. John este încă în Kabul, schimbă locul în care se ascunde la fiecare două zile. De frică, nu a mai încercat să intre pe aeroport.
„E 31 august și, până acum, nimeni din partea statului român nu l-a contactat pe John. Nici pe Alex, până la momentul salvării sale de către americani.
E 31 august și, până acum, Statele Unite au evacuat 123.000 de oameni din Kabul. Germania – 5.347, între care 4.100 de afgani. Ungaria – 540 de persoane, inclusiv 450 de afgani. Polonia – 1.100 de persoane, între care 937 de cetățeni afgani”, a scris jurnalistul, pe Facebook.
Modul în care România a înțeles să-și salveze colaboratorii din Afganistan se va întoarce împotriva ei: „Probabil nu ar fi reușit să-i vindece de lipsă de empatie pe românii care spun că ”nu e treaba noastră” sau că nu avem ”nicio datorie morală”, dar niciun oficial nu încercat să explice publicului pericolul în fața căruia se află interpreții acum, ce face un astfel de om într-un teatru de operații și de ce este important ca România să-i ajute pe cei alături de care a participat la misiuni. Și de ce lipsa de reacție s-ar putea traduce, în viitor, într-un mesaj simplu pentru partenerii României din teren: vă folosim, apoi vă abandonăm”.
Pe 29 august, premierul Florin Cîțu a declarat că evacuările din Afganistan decurg „în funcție de cum se fac verificările. (…) Repet, aici este o muncă puțin mai complicată”. Declarația sa a fost întărită de Lucian Bode, ministrul de Interne.
„Cu alte cuvinte, ”nu suntem noi incompetenți, serviciile secrete sunt prea bune și nu trece nimeni de verificări”. Este un reflex vechi al politicienilor aflați la putere. Iau un eșec și îi pun papion la gât, spun că de fapt arată competență, dar nu înțelege publicul. ”E mai complicat””, a remarcat Ionuț Iordăchescu.
Jurnalistul a mai precizat că, în ultimele două săptămâni, a întâlnit miliari în termen care, discret, au încercat să facă ceea ce statul român n-a fost în stare. Însă „din discuțiile pe care le-am avut cu diverși oficiali în ultimele săptămâni a reieșit, însă, alt sentiment predominant: neputință. Mai ales la Ministerul de Externe, rămasă fără oameni în teren, cu cei mai apropiați diplomați staționați la Islamabad, Pakistan, și în general fără prea multe pârghii în afară de relația cu americanii și alți aliați despre care nu știm, însă, cum a funcționat”.