Dezvoltarea infrastructurii în unelel zone ale Portugaliei pare desprinsă dintr-un ghid cu practici de evitat pentru investitori. Țara a cărei datorie suverană este egală cu PIB-ul se poate mândri cu un lung șir de investiții fără rost făcute cu fonduri împrumutate.
Pe coasta vestică a insulei Madeira, acolo unde trebuia să fie dat în folosință un mic port, cu o capacitate de 291 de iahturi, valurile sunt singurele vizitatoare ale spațiilor de amarare după 8 ani de la începerea lucrărilor.
Portul care nu poate primi ambarcațiuni
Desigur finanțarea proiectului a fost asigurată în mod generos și de Uniunea Europeană, care a oferit o parte din cei 44 de milioane de euro investiți până acum. Dar visele și banii aruncați nu au putut să schimbe cu nimic faptul că valurile oceanului din această zonă sunt prea puternice pentru yahturi.
„Acest port este probabil cel mai mare proiect fantasmagoric de pe insulă şi o emblemă a cheltuielilor nesăbuite ale Guvernului. O rsipă totală de bani pentru toţi cei implicaţi“, spune Edgar Silva, liderul partidului Coligacao Democratica Unitaria, aflat în opoziţie, citat de blooomberg.com.
Pe lângă port proiectul Marina do Lugar de Baixo din Madeira se mai poate lăuda și cu un heliport care nu este practicabil din cauza vânturilor prea puternice, mall-uri și parcuri industriale nefolosite.
Un adevărat simbol al cauzelor care au dus la îndatorarea statelor ce a provocat criza datoriilor suverane este întreaga insulă Madeira, unde fondurile pompate sub formă de împrumut au transformat regiunea din cea mai săracă în cea mai bogată din Portugalia. Autoritățile locale pentru a nu rămâne în urmă în acestă frenezie a investițiilor au cheltuit sume immense pe care nu le aveau pe infrastructură bazându-se pe un boom economic care nu a mai venit.
Banii pe care nu i-au avut niciodată
Datoria publică a insulei ajunsese în iunie anul trecut la 6,33 de miliarde de euro, adică 123% din economia insulei pe 2009, potrivit Ministerului de Finanțe de la Lisabona. Dacă ponderea este încă mai mică decât gradul de îndatorare al Greciei de 162% din PIB, prin comparație cu cel general al Portugaliei acesta este mai mare.
În 2010 Madeira a primit de la UE și guvernul portughez fonduri de 323 de milioane de euro. Cifra este impresionantă prin faptul că o provincie obișnuită portugheză beneficia în aceeași perioadă de un buget de trei ori mai mic.
„Părea că fondurile de la UE nu vor înceta să mai vină. Nu a existat niciun plan pentru a aduce economia pe o cale sustenabilă“, a declarat Michal Blandy, preşedintele Blandy Group, o companie cu sediul în Madeira.
Anul trecut pe 30 septembrie guvernul de la Lisabona a declarat că datoria publică a Madeirei a ajuns la un nivel nesustenabil și și-a justificat ineficiența afirmând că autoritățile locale au ascuns dimensiunile reale ale problemei.
Efectele trec de tărmurile insulei
Adevăratele implicații s-au văzut după ce în urma scandalului Institutul de Statistică Portughez a revizuit deficitul bugetar al întregii Portugalii de la 9,1% din PIB la 9,8% din PIB din cauza datoriei Madeirei.
După ce a căzut în dizgrația piețelor financiare, Portugalia a cărei economie a crescut în ultimii zece ani cu doar 1% pe an, a trebuit anul trecut să urmeze exemplul Greciei și să cera un pachet de ajutor financiar de la FMI și UE.
Madeira, cunoscută pentru vin şi ca fiind locul de naştere al jucătorului de fotbal Cristiano Ronaldo, are propriul buget şi are guvern şi parlament independente, a căror autoritate se subordonează însă Guvernului de la Lisabona.