Croația se confruntă cu o epidemie gravă de tuse convulsivă. Este foarte contagioasă și poate fi periculoasă pentru nou-născuţi şi sugari, chiar fatală
Croația se confruntă cu o epidemie foarte gravă de tuse convulsivă. În total, de la începutul anului, au fost peste 1.000 de astfel de cazuri. Înainte de asta, erau doar câteva zeci. De vină pentru această epidemie ar fi activiştii anti-vaccin. Experții dau vina pe aceștia și pe faptul că imunitatea e mai scăzută din cauza izolării, informează AFP, citată de Agerpres.
Peste 700 de cazuri cu această infecţie respiratorie gravă au fost înregistrate începând cu luna septembrie, potrivit datelor publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Sănătate Publică (HZJZ).
„În acest an, numărul de bolnavi este cel mai mare din ultimii zece ani”, a transmis institutul într-un răspuns pentru AFP.
„Este vorba de epidemia unei boli foarte contagioase, care poate fi foarte periculoasă pentru nou-născuţi şi sugari, chiar fatală”, a adăugat acesta.
Cel mai mare număr de cazuri a fost înregistrat la Zagreb şi în regiunea oraşului Split, din sudul ţării, în special în rândul copiilor cu vârsta de 6 până la 14 ani.
Vaccinarea copiilor în Croația, în scădere
Experții spun că vaccinarea în cazul copiilor a scăzut. În Croaţia, copiii trebuie vaccinaţi împotriva a 11 boli, inclusiv tusea convulsivă. Anul trecut, 92% dintre copii au primit prima doză de vaccin, însă această rată scade la 88% pentru doza de rapel – recomandată înainte de vârsta de 7 ani – şi variază semnificativ între regiuni, de la 68% la 96%.
Mai mulţi experţi explică această scădere prin amploarea luată de mişcările „anti-vax” de pe reţelele sociale, unde circulă afirmaţii eronate despre pericolul vaccinurilor.
„Pe reţelele sociale s-a semănat panica. Această tendinţă s-a accelerat după pandemia de coronavirus”, a declarat recent Zeljka Karin, responsabilă în cadrul Institutului de Sănătate Publică din regiunea Split.
Experţii explică, de asemenea, creşterea numărului de cazuri de tuse convulsivă printr-o reducere generală a imunităţii naturale a populaţiei – dobândită prin expunerea la boli – din cauza măsurilor de izolare din timpul pandemiei de COVID-19.