Criza globală a apei pune în pericol jumătate din producția mondială de alimente în următorii 25 de ani

Mai mult de jumătate din producția de alimente la nivel mondial va fi expusă riscului de eșec în următorii 25 de ani, pentru că criza apei se accelerează rapid, cu excepția cazului în care se iau măsuri urgente pentru a conserva resursele de apă și a pune capăt distrugerii ecosistemelor de care depinde apa noastră dulce, au avertizat experții.

Cererea de apă dulce va depăși oferta cu 40% până la sfârșitul deceniului

Jumătate din populația lumii se confruntă deja cu deficitul de apă, iar acest număr va crește pe măsură ce criza climatică se agravează, potrivit unui raport al Comisiei Globale pentru Economia Apei, publicat joi.

Cererea de apă dulce va depăși oferta cu 40% până la sfârșitul deceniului, deoarece sistemele de apă ale lumii sunt supuse unui „stres fără precedent”, se arată în raport.

Comisia a constatat că guvernele și experții au subestimat foarte mult cantitatea de apă necesară pentru ca oamenii să aibă o viață decentă. În timp ce pentru sănătatea și igiena fiecărei persoane sunt necesari 50 până la 100 de litri pe zi, de fapt oamenii au nevoie de aproximativ 4.000 de litri pe zi pentru a avea o nutriție adecvată și o viață demnă.

Pentru majoritatea regiunilor, acest volum nu poate fi atins la nivel local, astfel încât oamenii depind de comerțul – cu produse alimentare, îmbrăcăminte și bunuri de larg consum – pentru a-și satisface nevoile.

Unele țări beneficiază mai mult decât altele de „apa verde”, care este umiditatea solului necesară pentru producția de alimente, spre deosebire de „apa albastră” din râuri și lacuri. Raportul a constatat că apa se mișcă în jurul lumii în „râuri atmosferice” care transportă umiditatea dintr-o regiune în alta.

Apa este victima numărul unu a crizei climatice

Aproximativ jumătate din precipitațiile de pe pământ din lume provin din vegetația sănătoasă din ecosisteme care transpira apa înapoi în atmosferă și generează nori care apoi se deplasează.

China și Rusia sunt principalii beneficiari ai acestor sisteme „râuri atmosferice”, în timp ce India și Brazilia sunt marii exportatori, deoarece masa lor de uscat susține fluxul de apă verde către alte regiuni. Între 40% și 60% din sursa de precipitații de apă dulce este generată din utilizarea terenurilor învecinate.

„Economia chineză depinde de gestionarea durabilă a pădurilor în Ucraina, Kazahstan și regiunea baltică”, a spus profesorul Johan Rockström, directorul Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic și unul dintre copreședinții comisiei.

„Puteți spune același argument pentru Brazilia care furnizează apă proaspătă Argentinei. Această interconectare arată doar că trebuie să plasăm apa dulce în economia globală ca un bun comun global.”

Tharman Shanmugaratnam, președintele Singapore și co-președinte al comisiei, a declarat că țările trebuie să înceapă să coopereze cu privire la gestionarea resurselor de apă înainte de a fi prea târziu.

Descoperirile sunt surprinzător de dure, a spus Rockström. „Apa este victima numărul unu a [crizei climatice], schimbările de mediu pe care le vedem acum cumulându-se la nivel global, punând în pericol întreaga stabilitate a sistemelor pământului”, a spus el pentru Guardian.