Nu există în evoluție vreo mișcare emergentă la Moscova sau în Federația Rusă care să producă o schimbare la vârf, a declarat Cristian Diaconescu, fost șef al diplomației române, sâmbătă, la Special B1 cu Nadia Ciurlin.
Întrebat dacă se poate spune că e o situație dificilă pentru Vladimir Putin, având în vedere cele întâmplate la Moscova, Cristian Diaconescu a afirmat: „Ca să clarificăm, nu există în evoluție vreo mișcare emergentă în Moscova sau în Federația Rusă care să producă o schimbare la vârf. Da, au apărut tot felul de semnale, sunt chestiuni de manipulare într-o formă sau alta, dar eu, din câte știu, nu există practic în acest moment vreun tip de organizare sau inițiere, chiar într-o fază incipientă, a unei forme de contestare de o manieră clară și expres orientată spre public în ceea ce îl privește pe Putin”.
Întrebat dacă discuțiile despre restricționarea vizelor ar putea avea ca miză tocmai încercarea de a produce o mișcare internă în Rusia, el a adăugat: „Legat de vize au fost două școli de gândire, una inițiată mai ales de baltici, mai ales Estonia, Finlanda, Suedia, care cereau pur și simplu închiderea sub aspectul liberei circulații a Federației Ruse. Nimeni să nu mai iasă de acolo, să nu mai aibă permisiunea de liberă trecere în Occident”.
„De partea celeilalte școli de gândire, se spunea, odată ce este închisă Federația Rusă și limitat liberul acces, practic ne întoarcem la perioada Războiului Rece, sunt oameni din Federația Rusă care chiar îl contestă pe Putin și care ar dori să se adăpostească la un moment dat în lumea liberă, în sfârșit, sunt oameni care ar trebui să vadă valorile lumii libere tocmai pentru a fi acasă poziționați de o altă manieră”, a continuat Cristian Diaconescu.
„Ca de obicei, Uniunea Europeană a dat o soluție între cele două variante. În primul rând, a anulat acordul de facilitare a vizelor din 2007 cu Federația Rusă, l-a închis, și a îngreunat procesul de obținere a vizei pentru un cetățean rus în Europa. Practic, nu a fost nici închisă Federația Rusă din punct de vedere al liberei circulații, dar în mod evident un anume tip de măsură s-a luat”, a afirmat fostul ministru.
„Aici mai este o problemă, pentru că state care nu sunt membre Schengen, precum România, au politici naționale din acest punct de vedere, deci România ar putea într-o formă sau alta să adopte ce politică dorește în ceea ce privește libera circulație a cetățenilor ruși”, a mai spus el.