CORONAVIRUS | Se poate infecta o persoană de mai multe ori cu COVID-19? Ce spun specialiștii despre imunitatea la noul virus

De la debutul pandemiei de COVID-19, una dintre principalele întrebări la care încearcă să răspundă specialiștii este aceea dacă o persoană se poate infecta de mai multe ori cu noul coronavirus. În acest moment, o mare parte a dezbaterii din lumea științifică se concentrează asupra necesității unui test pentru determinarea anticorpilor din organism. Asta pentru că a înțelege cine devine imun în fața infecției cu SARS-CoV-2 reprezintă cheia pentru găsirea unui tratament, după cum se arată într-un articol publicat de BBC. Iar răspunsul la aceste întrebări este cu atât mai important cu cât în Europa și nu numai, multe state sau început deja sau se pregătesc să relaxeze restricțiile impuse în contextul pandemiei de COVID-19.

Anticorpii sunt proteine produse de sistemul imunitar pentru a lupta cu un virus, o bacterie sau un alt agent patogen. Ei distrug respectivul agent patogen, făcându-l inofensiv, iar după o infecție, aceștia rămân în fluxul sanguin și pot combate virusul, dacă organismul este din nou expus în fața acestuia. Cu alte cuvinte, există slabe șanse ca pacienții convalescenți sau cei recuperați total în urma bolii să se reinfecteze.

Însă situația nu este atât de clară și în cazul infecției cu noul coronavirus, după cum au avertizat recent reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Asta pentru că, până la finalul anului 2019, COVID-19 nu a fost niciodată depistat la om.

”Aflăm mereu lucruri noi despre cum se comportă virusul și despre boala pe care o provoacă”, a declarat Katrina Pollock, specialist în vaccinologie la NIHR Clinical Research Facility de la Imperial College London.

Când cineva se află la primul contact cu virusul, sistemul său imunitar oferă un prim răspuns rapid la infecție, explică Pollock, precizând că acest prim răspuns nu este unul specific, ci se bazează pe modul în care sistemul imunitar al persoanei respective este programat să reacționeze la infecțiile noi.

În cazul celor mai mulți dintre viruși, la prima infectare corpul uman are nevoie de o anumită perioadă pentru a dezvolta anticorpii, dar este mult mai bine pregătit să lupte cu o a doua infecție. Însă, din nou, oamenii de știință nu pot spune cu certitudine dacă această teorie se aplică și în cazul noului coronavirus.

Cum se dobândeşte imunitatea la noul coronavirus

În acest context, jurnaliștii de la BBC menționează o cercetare recentă, în cadrul căreia s-a analizat felul în care maimuțele rhesus au răspuns la o a doua infecție cu COVID-19. Astfel, s-a constatat că animalele nu s-au mai contaminat după ce au intrat din nou în contact cu virusul. Cercetătorii precizează însă că acestea au fost expuse la o doză standard de virus.

În realitate, oamenii pot fi expuși unei doze mult mai mari și pot lua contact cu virusul pentru o perioadă îndelungată.

”Nu se știe exact de ce unii oameni au forme ușoare ale bolii, dar un potențial factor de influență este rata de expunere la virus. (…) Am făcut experimente pe șoareci cu expunere la virusul gripal. Doar 10 particule virale pot provoca infecții asimptomatice, dar nu generează imunitate. Pe de altă parte, până la un milion de particule virale determină producerea de anticorpi, iar pacienții capătă imunitate”, a precizat Aikiko Iwasaki, profesor în cadrul Departamentului de Imunobiologie și Departamentul de Biologie moleculară, celulară și de dezvoltare de la Universitatea Yale.

Tratamentul cu plasma recoltată de la pacienții vindecați nu poate fi administrat întregii populații

Un studiu efectuat pe pacienții din China aflați în convalescență, după ce au fost infectați cu COVID-19, arată că 30% dintre cazuri au avut anticorpi ce au putut fi depistați în plasma din sânge. În aceste condiții, dacă unii pacienți convalescenți se pot recupera fără a dezvolta anticorpi, apare un mare semn de întrebare cu privire la una dintre terapiile propuse pe termen scurt în cazul pacienților cu COVID-19. Este vorba despre tratarea infecțiilor cu ajutorul transfuziilor plasmatice de la pacienții vindecați. Această procedură este folosită de multă vreme. De altfel, primul premiu Nobel pentru fiziologie și medicină a fost acordat pentru dezvoltarea acestei practici în tratamentul difteriei.

Însă, potrivit sursei citate, transfuziile plasmatice nu pot reprezenta o soluție pe termen lung pentru a combate infecțiile cu noul coronavirus. Asta pentru că, spre deosebire de vaccinuri, această terapie nu poate fi folosită pentru întreaga populație, în condițiile în care un pacient vindecat poate dona între 200 și 500 de mililitri de plasmă. În plus, dacă doar 70% dintre pacienții convalescenți dezvoltă anticorpi, numărul potențialilor donatori nu este unul foarte mare.

În România va începe recoltarea de plasmă de la pacienții vindecați de COVID-19

În România, Ministerul Sănătății a finalizat miercuri Metodologia pentru colectarea, testarea, procesarea, stocarea și distribuția plasmei de la donator vindecat de COVID-19 și utilizarea monitorizată pentru pacienții critici cu COVID-19 din secțiile ATI. Astfel, în curând va începe recoltarea de plasmă de la paciențiivindecați deCOVID-19, pentru a putea fi făcute transfuzii celor care se luptă cu boala.

Totodată, în privința imunității, un aspect important este și cel al perioadei de timp pentru care o persoană poate rămâne imună în fața virusului. În cazul gripei sezoniere, vaccinul trebuie să fie readministrat în fiecare an pentru că, în timp, numărul de antiocorpi scade. Nu există niciun motiv să ne gândim că virusul COVID-19 nu va acționa în același mod, mai notează sursa citată.

Peste 2,7 milioane de cazuri de COVID-19, la nivel mondial

La ora transmiterii acestei știri, la nivel mondial sunt confirmate peste 2,7 milioane de cazuri de infecatre cu noul coronavirus, iar bilanțul deceselor a depășit 191.000. Pe de altă parte, de la debutul pandemiei, peste 750.000 de pacienți s-au vindecat.