Sistemul sanitar din Germania nu este pregătit pentru pandemia de COVID-19, susține chirurgul Alina Kuhnel, într-un editorial pentru Deutsche Welle, care reclamă strategia autorităților germane și susține că sectorul medical se confruntă cu lipsă de echipamente, măsurile au fost luate lent, iar haosul domină peisajul.
Nici centralizarea datelor nu mai funcționează în ritmul tipic german, spune doctorul, atrăgând atenția că statisticile oficiale omiseseră un pacient tânăr, care și-a găsit sfârșitul în secția de terapie intensivă unde lucrează și ea.
„La exact două luni de la confirmarea primului pacient infectat cu Coronavirus din Germania, am fost anunţaţi că va începe testarea personalului şi a pacienților și în spitalul nostru. Este o clinică universitară cu aproape 500 de paturi, interdisciplinară, localizată într-o zonă de risc, în care mulţi potenţiali pacienţi nu sunt luaţi în evidenţă, în lipsa asigurărilor medicale. Spitalul, cu îndelungată tradiţie, în care operez de peste 15 ani, funcţionează în landul cu cele mai multe infecţii confirmate”, explică aceasta.
În prezent, conform raportărilor oficiale, landul Renania de Nord-Westfalia a înregistrat peste 10.800 de cazuri confirmate și 82 de decese. Alina Kuhnel se întreabă retoric: „Să fie oare şi pacientul tânăr care a murit la mijlocul săptămânii, la noi la terapie intensivă, inclus în aceste statistici? În datele pe care le primisem în urmă cu o zi, el nu figura”.
Mai mult decât atât, doctorul a atras atenția că deși operațiile non-urgente s-au amânat, „măsura se impunea” pentru că din spitale „lipsesc substanţele necesare dezinfectării şi că măştile chirurgicale sunt strict numărate de asistenta şefă”.
„Echipamentele necesare de protecţie nu au ajuns încă şi nimeni nu ştie cine va beneficia de ele. Știm însă că, începând de săptămâna viitoare, când sunt prognozate mai multe cazuri cu posibile complicații, se redeschide o secție suplimentară de terapie intensivă. Nu avem mai mulți colegi, nici interniști și nici anestezişti, deci ni se solicită să preluăm ture suplimentare în prima linie de primire a urgenţelor”, spune Kuhnel.
Măsurile de distanțare socială s-au luat prea târziu, iar organizarea din spitale i-a pus pe medici în situația de a trimite acasă „zeci de persoane cu vizibile infecții respiratorii”.
Potrivit medicului, Lothar Wieler, președintele Institutului Robert Koch din Germania, afirma că noul virus este de 10 ori mai mortal decât gripa sezonieră, dar chiar și așa „nici el și nici alți experți nu luau în calcul necesitatea îngrădirii contactelor sociale sau a închiderii școlilor și grădinițelor”.
Zeci de pacienți, care sufereau totuși de infecții respiratorii, au fost puși în situația de a merge a casă, pentru că nu se încadrau în protocolul de tratare impus odată cu pandemia de COVID-19.
„În plus, testele erau scumpe la momentul respectiv: circa 500 de euro. Bani mulţi pentru o clinică intrată în cursa pentru câştiguri. O particularitate discutabilă a unui sector în care nu ar trebui să primeze câştigurile”, subliniază Kuhnel.
Sistemul sanitar german acuză și el o adevărată lipsă de echipamente specifice luptei cu COVID-19. Chirurgul susține că o serie de documente consultate de Bild, publicația cu cel mai mare tiraj din Germania, celula de criză constituită la nivel guvernamental atrage atenția asupra „lipsei sistematice a echipamentului de protecție pentru personal”. Practic, afirmă ea, „rezervele de dezinfectanți, măști și costume de protecție sunt la minimum”, iar „tot mai mulți medici se infectează”.
„Noroc că ministrul de resort al landului, Karl-Josef Laumann, este pe fază şi anunţă imediat că «materialele necesare au fost comandate. Acestea vor fi distribuite succesiv în zilele şi săptămânile următoare!». Săptămâni? În lupta cu COVID 19 contează orele, zilele sunt numărate în momentul infectării, iar săptămânile devin abstracte pentru cei care dezvoltă complicaţii”, a mai spus chirurgul.
Alina Kuhnel a atras atenția că vârsta medie a celor infectați cu noul coronavirus în Germania este de 46 de ani și că o altă problemă o reprezintă situația copiilor în contextual restricțiilor, care nu beneficiază de supraveghere organizată pe durata perioadei de carantină.
„O uşoară crizăam avut şi eu aseară, când fiica noastră ne-a anunţat că o problemă stomatologică nu îi dă pace. Am realizat că nu vom ajunge nici astăzi şi nici în zilele următoare la un cabinet stomatologic, pentru că nu lucrează decât pentru urgenţe reale, aşa încât i-am extras eu, cu un cleşte improvizat, caninul”, mai scrie Kuhnel, în același editorial.