Parisul s-ar putea închide după ora 20. Emmanuel Macron va anunța, miercuri, noi restricții pentru a limita răspândirea COVID-19

Autoritățile franceze ar putea decide ca Parisul să se închidă după ora 20, în replică la felul în care evoluează pandemia de COVID-19 pe teritoriul Franței. O măsură de acest gen este studiată în prezent la Palatul Elysee,în contextul în care președintele Emmanuel Macron va anunţa miercuri, 14 octombrie 2020, noi măsuri de restricție pentru a preveni și limita răspândirea noului coronavirus.De asemenea, este de așteptat ca el să facă un bilanț al crizei sanitare, în cadrul unui interviu televizat, informează publicația BFMTV.

Emmanuel Macron ia noi decizii pentru a combate epidemia

Conform sursei anterior citate, capitala franceză și orașul Lillesunt deosebit de îngrijorate pentru executiv, însă dacă măsura de impunere a noilor restricțiiar fi luată, aceasta ar putea afecta și alte metropole. Decizia nu este clară în acest stadiu, dar este, prin urmare, una dintre căile studiate.

În ultimele zile, executivul a sugerat că această intervenție a șefului statului, care ar trebui să dureze aproximativ 45 de minute, vizează crearea unui „șoc electric”, în timp ce situația continuă să se deterioreze în țară.

Externe - 12 nov, 16:16

Macron spune că Europa „a evitat de prea mult timp să-și poarte povara propriei securități”. Președintele Franței, un nou apel privind autonomia strategică europeană

Înainte de a decide cu privire la această posibilă hotărâre, trei elemente îngrijorează guvernul: acceptarea socială a acestui tip de măsură de către francezi, aspectul juridic, cu un potențial risc de a fi cenzurată de Consiliul Constituțional și, în final impactul economic al unei ore de acoperire.

Mai mult decât atât,în așteptarea interviului prezidențial, alte măsuri de restricție sunt încă pe masa discuțiilor: închiderea de noi afaceri, interzicerea unităților de alimentație publică de a primi publicul sau chiar scăderea în continuare a măsurătorilor de adunare.

Echilibru între sănătate și economie

În timp ce sunt evocate diferite scenarii de închidere a Parisului, respectiv 20:00, 22:00 sau 23:00, Jean-François Mattéi, fost ministru al Sănătății, acum președinte al Academiei de Medicină, optează pentru un compromis: „între 22:00 și 5 sau 6:00”.

Un interval de timp care ar permite restaurantelor să nu se închidă prea devreme, clienții să aibă timp să plece acasă și să nu meargă la petreceri private, unde nu sunt respectate măsurile.

„Ar fi echilibrul corect între sănătate și economie”, a spus Jean-François Mattéi, conform Le Parisien.

„Este esențial să reducem contactul dintre tineri atunci când se întâlnesc seara. Aici se formează multe focare”, subliniază profesorul Dominique Salmon, specialist în boli infecțioase la spitalul Hôtel-Dieu din Paris. Odată infectați și chiar dacă sunt asimptomatici, tinerii își pot infecta la rândul lor părinții sau bunicii, acest lucru fiind văzut în unitățile de terapie intensivă , unde proporția persoanelor peste 65 de ani crește semnificativ.

În ciuda închiderilor de baruri și restricțiilor impuse în urmă cu două săptămâni în restaurantele din Paris, virusul continuă să galopeze.

„Aveți grijă, nu cu această singură soluție vom ajunge acolo”, avertizează președintele Academiei de Medicină, care a adăugat: ”De asemenea, pledez și, mai presus de toate, pentru un control mai bun al măsurilor existente. Adăugarea, adăugarea, adăugarea, este frumos, dar trebuie să vă asigurați că se aplică ceea ce este impus. Exemplele sunt numeroase: de la mască, purtată prea des sub nas, până la baruri care brusc servesc cartofi prăjiți pentru a rămâne deschise”.

13.000 de cazuri noi în 24 de ore, 1.600 de persoane în terapie intensivă

Marți, Public Health France a anunțat că țara a înregistrat 12.993 de infectări în 24 de ore. Rata de pozitivitate (proporția numărului de persoane pozitive comparativ cu numărul total de persoane testate) a ajuns acum la 12%, comparativ cu 11,6% în ziua precedentă.

De la declanșarea epidemiei în Franța, în urmă cu șase luni, 32.933 de persoane au murit din cauza Covid-19, inclusiv 22.077 în spital, unde au fost raportate 87 de decese în 24 de ore.

Rata de pozitivitate (proporția numărului de persoane pozitive comparativ cu numărul total de persoane testate) a ajuns acum la 12%, comparativ cu 11,6% în ziua precedentă. De la declanșarea epidemiei în Franța, în urmă cu șase luni, 32.933 de persoane au murit din cauza Covid-19, inclusiv 22.077 în spital, unde au fost raportate 87 de decese în 24 de ore.

În plus, numărul pacienților care intră în terapie intensivă a crescut și mai mult, după un record atins luni, a mai mult de 1.500 de pacienți. Acum sunt 987 de pacienți internați la terapie intensivă în ultimele 7 zile și în prezent ocupă 1642 de paturi, adică 226 mai mulți decât luni.

Există, de asemenea, 5.689 de pacienți care au intrat în spital timp de șapte zile din cauza Covid-19, sau 8.949 de pacienți încă tratați marți (cu 1.168 de intrări noi).

Alertă maximă în 8 orașe din Franța

Înrăutăţirea situaţiei sanitare în Franţa din cauza creşterii numărului cazurilor de infecție cu noul coronavirus de tip SARS-CoV-2 a determinat autorităţile să instituie alerta maximă în opt oraşe, inclusiv Paris, măsură ce presupune noi restricţii, inclusiv închiderea barurilor şi un protocol consolidat în restaurante.

Alerta maximă este declarată în Franţa pe plan local atunci când cel puţin 30% din locurile de la ATI sunt ocupate, incidenţa cumulată a cazurilor de COVID-19 din ultima săptămână depăşeşte 250 de cazuri pozitive la 100.000 de locuitori în rândul populaţiei generale şi 100 de cazuri la 100.000 de locuitori în rândul populaţiei vârstnice.

Oraşele Paris, Marsilia, Aix-en-Provence, Guadalupe, Lyon, Lille, Grenoble şi Saint-Etienne sunt în această situaţie. Conform raportării de vineri, pe teritoriul Franţei au fost confirmate 20.339 de noi cazuri de COVID-19, o cifră record.

Săptămâna trecută, ministrul francez al sănătăţii, Olivier Véran, a anunţat că până în decembrie, sau chiar mai devreme dacă este necesar, vor fi pregătite 4.000 de noi paturi în spitale pentru a face faţă presiunii generate de creşterea numărului îmbolnăvirilor.