Ceea ce credem că ştim despre CORONAVIRUS ne poate ucide. Scurt ghid antipanică şi de ignorare a ştirilor false. COVID -19 versus conspiraţii, vaccin, 5G, clorochină…

În afară de măşti, teste, ventilatoare, paturi în spital informarea corectă este cea mai bună armă pe care o avem împotriva COVID-19. Într-un editorial devenit viral, NewYork Times, explică de ce ştirile pseudo-ştiinţifice duc fenomenul fake-news la un nivel letal.

Informarea corectă ne permite să acţionăm uniform şi decisiv pentru reducerea curbei de îmbolnăvire. Într-un scenariu ideal al pandemiei, informaţia cea mai de impact este produsă de către experţi şi livrată imediat publicului. Dar pare-se că trăim într-un scenariu de coşmar.

Coronavirusul a irumpt în plină epocă de aur a dezinformării mediatice. Este rezistent, versatil şi bulversant pentru experţi. Se mişcă mai repede decât o pot face oamenii de ştiinţă. Ceea ce pare adevăr azi poate fi minciună mâine. Incertitudinea abundă la tot pasul, iar vidul informaţional este umplut de o serie de ştiri laconice şi periculoase însoţite de analize ale unor amatori, punctează New York Times.

Ceaţapandemică, tot mai densă

Publicaţia americană mai punctează faptul că politizarea crizei declanşate de coronavirus contribuie la amplificarea ceţii pandemice, tot mai dense din lipsa unor indici reali privind sănătatea ori economia.

Propaganda de azi poate deveni adevărul de mâine. Şi invers. Chiar şi băieţii buni lucrează cu informaţii limitate, sperând la ce e mai pozitiv. Nu suntem pregătiţi pentru ceea ce vine, avertizează publicaţia de peste Ocean.

Cea mai bună ilustrare a acestei provocări este schimbarea mesajului public în ceea ce priveşte purtarea măştilor în Statele Unite. La sfârşitul lui februarie când coronavirusul intrase în SUA, vice amiralul Jerome Adams, care gestionează informaţiile despre sănătatea publică la Casa Albă, a declarat că măştile nu sunt necesare publicului larg. Încetaţi să mai cumpăraţi măşti a scris Jerome Adams pe contul lui de Twtter şi americanii l-au luat în serios.

Acum se pare că înformaţia a fost greşit înşeleasă sau eronată. Adams voia să sugereze că măştile sunt rezervate cu prioritate lucrătorilor din domeniul medical. Între timp, o pârghie utilă limitării pandemiei a lipsit majorităţii populaţiei din SUA.

Vineri, însusi preşedintele Trump a anunţat că Centrul pentru Controlul şi Prevenţia Bolilor (CDC) şi-a schimbat recomandările privind purtarea măştilor. Americanii sunt îndemnaţi să folosească măşti, dar nu pe cele destinate sectorului medical. E doar o recomandare a punctat preşedintele Americii. Eu am decis să nu port mască…

Această schimbare de macaz dăunează credibilităţii CDC. Renée DiResta, expert în dezinformare la Stanford Internet Observatory, sugerează că eşecul de comunicare legat de măşti este consecinţa răspunsului birocratic la o criză reală. Experta acuză lipsa unei instituţii care să comunice în timp real, adaptată lumii moderne.

Oamenii de rând nu sunt obişnuiţi să opereze cu datele medicale, ştiinţifice. Se străduiesc fără succes să priceapă informaţiile privind pandemia. Şi este frustrant când experţii înşişi livrează incertitudini. Şi asta pentru că viteza de răspândire a coronavirusului este mai mare decât viteza de studiu a cercetătorilor…

Dar nu numai măştile au făcut obiectul informării controversate, ci şi tratarea cu clorochină a bolnavilor de COVID-19. La sfârşitul lui martie, Centrul pentru Administarea Hranei şi Medicamentelor din SUA a autorizat folosirea clorochinei ca tratament de urgenţă pentru pacienţii spitalizaţi. Clorochina însă nu este un tratament aprobat pentru coronavirus şi efectele sale colaterale pot include complicaţii fatale, scrie New York Times.

Fără evidenţe solide cu privire la eficienţa clocorchinei este iresponsabil să promovezi ca certă tratarea COVID-19, dar chiar şi preşedintele Trump a făcut-o. Preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro este de asemenea un mare fan al clorochinei. Luna trecută, Facebook i-a dat jos un video în care făcea afirmaţii neprobate cu privire la acest medicament.

Este posibil însă ca după luni de probă să se dovedească cert că tratamentul cu clorochină este eficace. Dacă se va întâmpla asta, Trump şi alţi corofei ai medicamentului vor contracara actualele critici şi cenzura care li se impune.

O poveste similară este cea legată de ibuprofen, despre care s-a zvonit că e periculos în tratarea COVID-19. Totul a început după ce ministrul Sănătăţii din Franţa a lansat o avertizare cu privire la folosirea Ibuprofenului în reducerea febrei declanşate de coronavirus. Informaţia preluată de media din întreaga lume a forţat OMS să anunţe oficial că nu se opune folosirii Ibuprofenului.

Înforesc teoriile conspiraţiei

Teama şi incertitudine privind coronavirusului sunt cu siguranţă un teren fertil pentru extremişti şi răsp\ndacii lor.

Un cunoscut lider de opinie din SUA a lansat teoria că virusul e o armă biologică realizată de americani şi a îndemnat oamenii să cumpere o serie de vitamine la suprapreţ din magazinele sale…

Oamenii care au crezut că reţelele 5G sunt vătămătoare pentru sănătate au corelat imediat tehmologia cu COVID-19…

Mişcarea antivaccin din întreaga lume a profitat de ocazie pentru a clama că se pregăteşte impunerea unui vaccin periculos pentru umanitate…

Potrivit New York Times, principalele 48 de conturi antivaccin de pe Instagram, au sărit de la 200.000 de vizualizări în februarie, la peste 2 milioane în martie.

De asemenea, în martie, odată cu extinderea pandemiei, pe grupurile de Facebook au proliferat pseudo tratamentele şi informaţiile pseudo ştiinţifice.

Dar nu trebuie să fii neapărat un fan al tratamentelor naturiste pentru a cădea pradă unor asemenea dezinformări. Pandemia ne face pe toţi un excelent target pentru dezinformare. Nimeni nu are imunitate naturală la coronavirus, şi cu toţii încercăm să punem cap la cap informaţiile pentru a pricepe ce ni se întâmplă. Din păcate, ritmul descoperirilor ştiinţifice nu se potriveşte cu ritmul în care informaţiile apar în jurul nostru. Cercetătorii se mişcă mai repede ca niciodată în înţelegerea coronavirusului, atât de repede încât rigoarea ştiinţifică poate fi compromisă pe alocuri.

Acesta este o problemă mai mare decât COVID-19, Lucrurile pe care le considerăm sigure să se dovedească greşite în timp, susţine unul din experţii americani în sănătate publică, citaţi de New York Times.

Epidemiologia de fotoliu

Ar trebui să fim precauţi cu predicţiile şi transparenţi cu ceea ce nu cunoaştem cu adevărat.
În cazul coronavirusului, s-a creat o oportunitate pentru informații nesăbuite, care sunt parțial adevărate, dar reinterpretate politic.

Dinamica este vizibilă chiar la Casa Alba unde ce spune Donald Trump este adesea completat sau corectat de Dr. Anthony Fauci, responsabilul de sănătatea publică.

Dezinformarea are multiple aspecte. Pentru un fake news de genul – coronavirusul a fost creat de administraţia Obama şi vândut chinezilor, nu ai nevoie de studii medicale ca să verifici cât e de adevărat. Pericolul vine de la informaţiile aflate la graniţa adevărului, care operează cu cifre şi date reale dar greşit interpretate.

Fenomenul a devenit atât de comun încât are deja propriul său nume: epidemiologia de fotoliu. Portalul Slate scrie că fenomenul se caracterizează prin „analize epidemiologice convingătoare, dar defectuoase”.

Un prim exemplu dat de publicaţia citată este un articol de pe un blog cu audienţă medie COVID -19, probe împotriva isteriei, scris de Aaron Ginn, un puşti din Silicon Valley. Acesta susţine că pandemia nu este atât de periculoasă cum se arată în mass media, dar izolarea socială impusă va duce la un dezastru economic. Articolul aparent este documentat, bazându-se pe cifre şi grafice ale unor instituţii de prestigiu. Interpretarea însă e deficitară şi a dat apă la moară conservatorilor care clamau deja aceleaşi teorii…

Articolul a fost preluat de un analist politic al Fox News, pe contul său de Twitter, fiind redistribuit de diverşi lideri de opinie ajungând la peste 2 milioane de vizualizări până când a fost dat jos de autoritatea care gestionează ştirile false în SUA.

Un hibrid periculos între adevăr şi minciună…

„În situaţii de criză, un lucru pe care îl fac oamenii este să găsească un sens – căutând informaţii și venind cu explicarea lor”, declară Kate Starbird, profesor asociat la Universitatea din Washington. „Este o modalitate de a face față psihologic incertitudinii și anxietății evenimentelor.”

Articolul exemplificat a avut succes pentru că a împlinit două nevoi ale cititorilor: oferă explicaţii aparent ştiinţifice pe care adevăraţii specialişti nu le-au dat şi furnizează o abordare politică pe care mulţi oameni şi-ar fi dorit-o.

Fără o cunoaştere temeinică a epidemiologiei, cititorul de rând poate fi sedus de astfel de materiale publicitice. Asta face epidemiologia de fotoliu atât de dăunătoare. Încrederea oamenilor este erodată de informaţiile contradictorii.

Când oamenii primesc mesaje conflictuale, este foarte greu pentru autorităţi să genereze voinţa politică necesară ca să ia măsuri eficinte în rezolvarea crizei, este de părere Dr. Bergstrom, un alt expert citat de New York Times.

Ceea ce este înfricoşător este cât de inteligente sunt asemenea mixuri de informaţii, susşine şi jurnalistul Robert Evans de la site-ul de investigaţii Bellingcat, care a analizat o serie de date legate de izbucnirea pandemiei în China.

Acest hibrid între adevăr şi minciună este o adevărată provocare pentru platformele social-media. Facebook, Twitter şi Youtube au fost foarte prompte în a cenzura ştirile false. Se pare că au fost cu un pas înainte, actualizându-şi în 2019 politica privind informaţiile medicale.

Ceea ce nu ştim despre COVID-19 va degenera în conspiraţii şi mai elaborate

Cum pandemia izbucnit în an electoral pentru SUA, deciziile privind sănătatea publică vor fi inevitabil politizate. Media conservatoare de peste Ocean probabil va înceta să mai numească noul coronavirus drept o molimă a Democraţilor, dar nu va înceta să ceară redeschiderea economiei în detrimentul sănătăţii oamenilor.

Administraţia Trump şi media aferentă vor încerca să manipuleze datele legate de pandemie în favoarea lor. Alţii vor blama actuala putere care este evident că a reacţionat extrem de lent, dar în mod sigur nu a creat virusul.

Şi presa americană în ansamblu a reacţionat lent la ameninţarea pandemiei, dar încearcă să recupereze handicapul.

Vom continua să învăţăm mai multe despre virus, dar pe măsură ce numărul morţilor creşte, şi tensiunile sociale şi politice se vor amplifica, şi toate acestea vor fi valorificate de troli, oportunişti şi alţi actori necunoscuţi care vor încerca să semene dezbinare, scrie New York Times.

Ceea ce nu ştim despre COVID-19 va degenera în conspiraţii şi mai elaborate – unele aproape credibile, altele scandaloase, dar toate la fel de periculoase.

Pandemia pare o oportunitate unică de a lăsa deoparte diferenţele şi de a ne concentra asupra faptelor. La urma urmei, suntem toţi împreună în această criză. Şi avem nevoie să ne încredem în experţi – epidemiologi, medici şi oameni de ştiinţă – deoarece sunt tot ceea ce avem. Dar în situaţii de criză – în special la începutul lor – dorinţa noastră de informare depăşeşte capacitatea noastră de a o livra cu acurateţe. Iar la acesta se adaugă complexitatea epidemiologică: creşteri exponenţiale, statistici extrem de mobile şi răpunsuri foarte lente ale comunităţii ştiinţifice. Toate acestea crează condiţiile ideale pentru neîncredere, interpretare de rea-credinţă şi manipulare politică, ale căror contururi abia începem să le vedem, concluzionează New York Times.