Boala declanșată de coronavirus a încetat demult să fie o boală respiratorie. Cu fiecare săptămână de epidemie care trece, pentru specialiști devine tot mai clar că SARS-CoV-2 poate declanșa și numeroase probleme neurologice. Accident vascular cerebral, delir, anxietate, confuzie, oboseală și lista continuă. Fergus Walsh, corespondent pe zona medicală al BBC, a analizat reacțiile în lanț declanșate în organism de infectarea cu COVID-19 și cum ajung acestea să provoce chiar și accidente vasculare cerebrale. Recent, specialiștii americani au mai adăugat trei simptome ale infectării cu coronavirus, la cele nouă deja cunoscute.
Paul Mylrea, de exemplu, a avut două accidente vasculare cerebrale, amândouă cauzate de coronavirus. Mylrea are 64 de ani și este director de comunicare în cadrul Universității Cambridge. Vindecarea sa a fost una dintre cele mai impresionante recuperări pe care le-au văzut medicii Spitalului Național de Neurologie și Neurochirurgie din Londra (NHNN).
Bărbatul a suferit primul AVC în timp ce se afla la terapie intensivă, în University College Hospital. Medicii i-au mai găsit cheaguri de sânge potențial fatale în plămâni și picioare, așa că a fost pus pe anticoagulante puternice.
Câteva zile mai târziu a suferit al doilea AVC, mult mai puternic, fapt ce a determinat transferul lui la NHNN.
„Paul avea o expresie goală pe față. Nu putea vedea decât pe o parte, nu-și dădea seama cum să folosească telefonul și nu-mi amintea codul PIN. Am crezut atunci că anticoagulantele au produs o sângerare la nivelul creierului, dar ce vedeam noi era atât de ciudat și diferit”, își amintește dr. Arvind Chandratheva, asistent neurolog.
De fapt, Paul suferise un accident sever din cauza unui cheag, iar sângele nu mai ajungea la părți vitale ale creierului.
Testele au arătat că Paul avea o concentrație uriașă de D-Dimeri. În mod normal, testele indică 300, iar la pacienții cu AVC 1.000, dar în cazul lui Paul ajunseseră la 80.000.
„N-am mai văzut gradul ăsta de închegare până acum. Ceva din răspunsul organismului său la infecție a făcut ca sângele să-i devină foarte vâscos”, a precizat dr. Chandratheva.
În numai două săptămâni, medicii de la NHNN au tratat șase pacienți COVID-19 care suferiseră AVC-uri majore. Acestea au fost declanșate, în parte, de o suprareacție a sistemului imunitar, care cauzează inflamații în corp și creier.
În cazul lui Paul au fost afectate zonele din creier responsabile cu vederea, memoria, coordonarea și vorbirea. Medicii nu credeau că va supraviețui.
„După al doilea accident, soția și fiicele mele au crezut că s-a terminat, că nu mă vor mai vedea niciodată. Medicii le-au spus că nu pot face altceva decât să aștepte. Apoi, cumva, am supraviețuit și sunt tot mai puternic”, a spus bărbatul.
Unul dintre primele semne încurajatoare pentru Paul, care cunoaște șase limbi străine, a fost că reușea să treacă din engleză în portugheză când vorbea cu una dintre asistente.
Paul spune că acum mai uită lucruri și nu mai citește la fel de repede, dar în rest e surprinzător de bine pentru cât de tare i-a fost afectat creierul. Și fizic se simte bine, iar medicii pun acest fapt pe seama condiției sale bune de dinaintea infectării.
Potrivit unui studiu din Lancet Psychiatry, 125 de pacienți COVID-19 în stare gravă din spitalele britanice au prezentat complicații la nivelul creierului. Aroape jumătate au suferit un AVC din cauza unui cheag de sânge, în veme ce alții au avut inflamații, psihoze sau simptome asociate demenței.
„Inițial credeam că acest virus afectează plămânii, dar ne e clar acum că poate cauza probleme și creierului. Asta se întâmplă în parte din cauza oxigenării deficitare. Dar se pare că mai sunt și alți factori, precum cheagurile de sânge sau răspunsul exagerat al sistemului imunitar. Ar trebui să ne întrebăm dacă nu cumva și virusul însuși afectează creierul”, a declarat profesorul Tom Solomon de la Univesitatea din Liberpool, unul dintre autorii studiului.
În Canada, neurologul Adrian Owen a lansat un studiu online global pentru a afla cum afectează coronavirusul sistemul cognitiv: „Deja am descoperit că pacienții care au supraviețuit la terapie intensivă sunt vulnerabili la deficiențele de ordin cognitiv. Deci pe măsură ce numărul pacienților COVID-19 recuperați continuă să crească, devine tot mai evident că a ajunge acasă de la ATI nu e sfârșitul problemelor pentru acești oameni. E, de fapt, abia începutul recuperării”.
„SARS și MERS, ambele cauzate de coronavirusuri, sunt asociate cu ceva probleme neurologice, dar n-am mai văzut până acum ceva de genul acesta. Comparând, cea mai apropiată pare a fi pandemia de gripă din 1918. Au fost atunci multe boli ale creierului și alte probleme care au apărut în următorii 10-20 de ani”, a declarat și dr. Michael Zandi, neurolog la Spitalul Național de Neurologie și Neurochirugie din Londra.