Acordul de încetare a focului din enclava montană Nagorno-Karabah a fost supus unor tensiuni intese, marți, după noi ciocniri acerbe între azeri și forțele de etnie armeană, care își poartă cele mai mortale lupte după anii 1990, transmite Reuters.
Armistițiul, care a fost convenit sâmbătă, a avut un impact destul de mic asupra luptelor izbucnite în 27 septembrie, în ciuda îngrijorărilor că actualul conflict s-ar putea extinde către unul care să implice și Federația Rusă, și Turcia.
Într-un interviu, președintele armean Armen Sarkissian a acuzat Turcia de destabilizarea Caucazului de Sud cu sprijnul ferm pe care îl manifestă pentru Azerbaidjan. Cu toate acestea, el a subliniat că nu susține o intervenție militară din partea Rusiei, care are un pact pentru apărare cu Armenia.
Armen Sarkissian s-a arătat împotriva implicării Rusiei și a altor actori, precum Iran, pentru că este de părere că o astfel de desfășurare a evenimentelor ar putea transforma Armenia, Azerbaidjanul și regiunea Caucazului de Sud într-o „altă Sirie”.
„Ceea ce spun este că, în loc să vorbim despre implicarea Rusiei, trebuie să vorbim despre excluderea Turciei, care are un rol complet distructiv aici”, a adăugat președintele Armeniei.
Ankara neagă acuzațiile aduse de Armenia, Franța și Rusia, potrivit cărora ar fi trimis mercenari din conflictele din Siria și Libia să lupte în Nagorno-Karabah, regiune ce s-a rupt de Azerbaidjan odată cu colapsul Uniunii Sovietice.
Într-un comentariu pentru parlamentul azer, Mustafa Sentop, președintele Parlamentului turc, a portretizat Armenia drept un agresor și a criticat eforturile de mediere conduse de SUA, Franța și Rusia sub auspiciile OSCE.
„Dacă sunt sinceri cu privire la calea lor spre pace, cei care au ținut lesa Armeniei și au sprijinit-o ani de zile trebuie să pună capăt acestui joc periculos acum și să nu mai sprijine Armenia. Azerbaidjan nu mai are alți 30 de ani să aștepte”, a declarat Sentop.
Grupul de mediere al OSCE privind Nagorno-Karabah, cunoscut drept Grupul de la Minsk, este „în moarte cerebrală”, a mai adăugat demnitarul turc.
Începând din 27 septembrie, sute de persoane au fost ucise în ciocnirile care au implicat drone, avioane de luptă, artilerie grea, tancuri și rachete, stârnind îngrijorări legate de o eventuală criză umanitară și de securitatea gazoductelor de petrol și gaz din Azerbaidjan.
Noul acord de încetare a focului nu pare să fi avut mai multe efecte asupra luptelor comparativ cu armistițiul anterior intermediat de Rusia, care a eșuat.
Azerbaidjan dorește să se încheie ceea ce a catalogat ca fiind o ocupație armeană a Nagorno-Karabah. De partea cealaltă, Armenia a subliniat că dreptul la autodeterminare este o linie roșie și acuză Azerbaidjan că vrea să preia teritoriul prin forță.
Oficialii din Nagorno-Karabah au raportat noi lupte de artilerie, marți, și susțin că bătălia era intensă în ariile sudice din zona de conflict.
Ministerul azer al Apărării a raportat și el lupte în mai multe zone, inclusiv în teritoriul disputat din apropierea liniei de contact. Instituția susține că forțele armene bombardau regiunile azere Terter și Aghdam.