Continuă lupta feroce de-a lungul liniei de front din Nagorno-Karabah. Franța încearcă să relanseze discuțiile de pace

O tentativă franceză de relansare a discuțiilor de pace cu privire la Nagorno-Karabah a părut să aibă prea multe rezultatesâmbătă, când regiunea a continuat să fie tulburată de noi ciocniri,iar Azerbaidjanul a acuzat Armenia că a reaprins conflictul lor vechi de decenii, relatează Reuters.

Franța încearcă să relanseze discuțiile de pace cu privire la Nagorno-Karabah, zonă marcată în continuare de lupte aprige

Reprezentanții regiunii Nagorno-Karabah, o enclavă dominată de etnici armeni din interiorul Azerbaidjanului, susțin că forțele azere au lansat din nou rachete către principalul oraș, Stepanakert, la o săptămână distanță de momentul în care aveau loc primele ciocniri, cu tancuri și rachete, între cele două tabere adverse.

Luptele înregistrează cel mai grav nivel după anii `90, iar riscul unui conflict regional extins, care să atragă în scenă Rusia și Turcia, este tot mai mare. La fel sunt și îngrijorările legate de stabilitatea Caucazului de Sud, regiunea-coridor în care se află gazoductele care transportă petrol azer către piețele internaționale.

„Luptele feroce continuă de-a lungul întregii linii de front”, a precizat ministrul azer al Apărării, în a șaptea zi de lupte cu forțele de etnie armeană.

Președintele francez Emmanuel Macron a discutat la telefon, vineri, cu președintele Ilham Aliyev al Azerbaidjanului și premierul Nikol Pashinyan al Armeniei – care sprijină Nagorno-Karabah – și a anunțat ulterior că a propus o nouă cale pentru relansarea discuțiilor.

„Președintele Azerbaidjanului a plasat întreaga responsabilitate în dreptul conducerii Armeniei, în ceea ce privește năruirea negocierilor și confruntarea armată”, a declarat serviciul de presă al lui Aliyev. În schimb, Armenia susține că Azerbaidjanul este cel care a redeschis conflictul, prin lansarea unei ofensive majore în 27 septembrie.

Armenia anunțase vineri că este dispusă să colaboreze cu Rusia, Statele Unite și Franța – co-președinții așa-zisului Grup OSCE Minsk – pentru înnoirea armistițiului în Nagorno-Karabah.

Cu toate acestea, tot vineri, într-un interviu pentru Al Jazeera, Ilham Aliyev a declarat că grupul Minsk a eșuat în a face progrese pentru pace în ultimele trei decenii.

El susține că Azerbaidjanul nu ignoră apelurile la încetarea focului, dar că acest deziderat poate fi atins doar cu condiția ca forțele armene să se retragă din teritoriile azere – o referință la Nagorno-Karabah și la alte șapte regiuni din marja sa, pe care le controlează încă din anii `90.

Condiția, spune președintele Azerbaidjanului, „este să se retragă din teritorii. Avem nevoie de teritoriile noastre înapoi prin mijloace pașnice și ne-am demonstrat timp de 28 de ani voința de a avea o înțelegere pașnică”.

În jur de 200 de persoane ar fi fost ucise în ultima săptămână, dar bilanțul deceselor ar putea fi mult mai mare, având în vedere că Azerbaidjanul nu a dezvăluit pierderile din rândul personalului militar.

Deși tensiunile sunt ceva mai vechi, violențele cu privire la Nagorno-Karabah au izbucnit în 1988, când atât Armenia, cât și Azerbaidjanul încă erau parte din Uniunea Sovietică, și circa 30.000 de persoane au murit până la armistițiul din 1994.