Conflictul din Ngorno-Karabakh ia amploare. Peste 16 militari și mai mulți civili și-au pierdut viața în confruntări, alte 100 de persoane au fost rănite
Ostilitățile dintre Azerbaijan şiArmenia s-au reluat în enclava Ngorno-Karabakh, o regiune separatistă care se află în interiorul Azerbaidjanului, dar este condusă de etnici armeni.
Cel puţin 16 militari şi câţiva civili au fost ucişi şi alte 100 de persoane rănite, în una din cele mai intense lupte între cele două state din ultimii ani. De asemenea, activiştii armeni pentru protejarea drepturilor omului au spus că o femeie şi un copil armean au fost ucişi, scrie Reuters.
Conflictul din Ngorno-Karabakh ia amploare
Nagorno-Karabakh a anunţat că 16 dintre militarii săi au fost ucişi în confruntările de duminică, după ce Azerbaidjanul a lansat un atac aerian şi de artilerie. Azerbaidjanul are și sprijinul Turciei, care sfătuiește Armeniasă se retragă.
„Îi vom sprijini pe frații noștri azeri cu toate mijloacele, în lupta lor pentru protejarea integrității lor teritoriale”, a declarat ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, într-un comunicat.
„Armenia, prin atacurile sale împotriva Azerbaijanului a arătat lumii, din nou, că este cea mai mare amenințare pentru pace și pentru pacea în regiune. Ca întotdeauna, națiunea turcă este alături de frații azeri cu toate mijloacele de care dispune”, a anunțat președintele turc, Recep Erdogan.
Deși regiunea Ngorno-Karabakh şi-a declarat independenţa în 1991 (numindu-se Republica Artsakh), Azerbaijan nu o recunoaște.
Armenii şi azerii au împărţit zona dupăconflictul încetat în 1994 dar ciocnirile în zonă au continuat.
Armeniași Azerbaidjanul au declarat legea marţială
În consecință,Armeniaa declarat legea marţială şi a dispus o mobilizare totală a armatei, a anunţat duminică premierul armean Nikol Pashinyan, transmiteReuters.
„Susţinem ferm statul nostru, armata noastră şi vom învinge. Trăiască glorioasa armată armeană”, a scris Pashinyan pe Twitter.
„Condamnăm ferm agresiunea conducerii politico-militare aAzerbaidjanului împotriva Republicii Artsah (Karabah, n.red.). Partea armeană va acţiona cu încredere cu toate capacităţile sale pentru a asigura securitatea poporului din Artsah şi pentru a furniza răspunsul politic şi militar adecvat. Conducerea politico-militară aAzerbaidjanului poartă deplina responsabilitate pentru consecinţele agresiunii sale”, a completat Ministerul de Externe armean.
Și Azerbaidjanul a declarat legea marţială, spunând că forţele sale au răspuns bombardamentelor armene şi au preluat controlul a şapte sate, deşi Nagorno-Karabakh a negat acest lucru.
Conflictul dintreArmeniaşiAzerbaidjanalimentează tensiunile dintre Rusia și Turcia
Tensiunile permanente dintre cele două țări, ce se desfășoară de zeci de ani în sudul Caucazului, au determinat carelațiile dintre Rusia și Turcia, forţe geopolitice dominante în regiune, să fie mai șubrede ca oricând.
Mai exact, Rusia, aliat vechi al Armeniei, intenționează să mediezeconflictul, iar Turcia a menționat că va susţineAzerbaidjanul.
Turcia are interes la gazele naturale azere, pentru a-şi reduce dependenţa energetică de Rusia (conductele care transportă petrol caspic şi gaze naturale din Azerbaijan către restul lumii trec aproape de Nagorno-Karabakh).
Cu toate acestea, Turcia a anunţat că vorbeşte cu membrii grupului de la Minsk, care mediază între Armenia şi Azerbaidjan. Rusia, Franţa şi Statele Unite sunt copreşedinţi.
Preşedintele rus Vladimir Putin a vorbit telefonic cu Pashinyan, iar preşedintele turc Erdogan a vorbit cu Aliyev.
Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au îndemnat, de asemenea, ambele părţi să oprească acţiunile militare şi să revină la negocieri.