Conflicul dintre Serbia şi Kosovo este la un pas să reizbucnească după ce vineri guvernul de la Priştina a anunţat că intenţionează să îşi înfiinţeze propria armată. Belgradul a replicat violent după manifestarea acestor intenţii, ameninţând că va reacţiona militar.
Acest nou episod care se adaugă mai multor neînţelegeri din acest an vine să reaprindă conflictul îngheţat care stagnase în ultimii ani.
În ultimii luni tensiunile au fost reaprinse şi pe fondul negocierilor la nivel internaţional despre un schimb de teritoriu şi de modificare a graniţei între Serbia şi Kosovo care au dus la un scandal între autorităţile din Serbia şi Kosovo, stat care şi-a declarat indepedenţa, dar care este încă văzut drept o provincie a Serbiei de către Belgrad.
Kosovo a introdus din noiembrie taxe vamale de 100% pentru importurile din Serbia. Acestea sunt o reacţie la neincluderea Kosovo între membrii Interpol, la cererea Serbiei. Afronturile reciproce formează uvertura unei înăspriri periculoase a crizei dintre sârbi şi kosovari. UE, la rândul ei, a prelungit din nou termenul de liberalizare a regimului de acordare a vizei pentru cetăţenii kosovari, ceea ce sporeşte antipatia acestora faţă de instituţiile de la Bruxelles. Următoarea etapă de escaladare ameninţă să debuteze pe 14 decembrie, când Parlamentul de la Priştina va da startul pentru înfiinţarea unei armate proprii. Mai rău nici că se poate. În prezent, politicienii au trecut la fapte în vederea soluţionării durabile a chestiunii Kosovo, dar altfel decât doresc mediatorii europeni, arată Deutsche Welle.
Tensiunile sunt escalade în regiune şi de prezenţa atât a intereselor americane cât şi a celor ruseşti, dar şi de o dorinţă de o împărţire a Kosovo pe termen lung care să nască o federaţie alături de Albania. Pentru sârbi un asemenea scenariu precum cel din urmă ar reprezenta o traumă uriaşă peste care nu vor trece uşor, deoarece Kosovopolie, câmpul de bătaie unde oştirea sârbească s-a luptat până la ultimul om cu năvălitorul otoman, este considerat leagănul poporului sârb şi ocupă un loc de cinste în memoria colectivă.
Chiar dacă în Kosovo se află 4000 de militari ai misiunii internaţionale KFOR, cu sarcina de a păzi graniţele şi a asigura pacea, nu este exclusă o acţiune militară sârbească pentru protejarea populaţiei sârbeşti din nord.
Situaţia este tensionată şi de faptul că noul ambasador american la Priştina s-a declarat în favoarea unei armate kosovare, în timp ce Rusia a reacţionat dur arătând că o asemenea decizie va produce „consecinţe dintre cele mai grave, nu doar pentru populaţia sârbă din regiune, ci şi pentru securitatea întregii regiuni balcanice”.
Kosovo şi-a declarat indepedenţa faţă de Serbia în februarie 2008.În cadrul Uniunii Europene este recunoscut de 23 din cele 28 de state membre. România nu a recunoscut independenţa Kosovo.