Comisia Europeană solicită unui număr de 17 state membre UE, printre care și România, să îi trimită planurile climatice actualizate

Publicat: 11 09. 2024, 16:10
Sursa foto: Shutterstock

Comisia Europeană a solicitat României și altor 16 state membre UE care nu i-au trimis încă versiunea finală a planurilor lor energetice şi climatice să facă acest lucru cât mai curând posibil, insistând că aceste planuri reprezintă un „pas cheie” în obiectivul blocului comunitar de a atinge ţinta reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră fixată pentru anul 2030, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Din cele 27 de state membre numai 10 au trimis Comisiei Europene aceste planuri, respectiv Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Olanda şi Suedia.

„Comisia îndeamnă statele membre restante să transmită planurile lor fără întârziere pentru a permite o analiză rapidă şi cuprinzătoare la nivel european, constituind în acelaşi timp o platformă solidă pentru a aborda obstacolele, a dezbate cele mai bune practici şi a îmbunătăţi coordonarea regională şi pentru a permite implementare rapidă şi robustă a obiectivelor noastre pentru anul 2030”, se arată în raportul privind starea energiei prezentat de comisarul european responsabil cu acest portofoliu, Kadri Simson.

Potrivit raportului prezentat, analiza proiectelor de planuri energetice şi climatice prezentate Bruxellesului până în prezent relevă o sporire a acestei ambiţii, dar care în opinia Comisiei Europene este încă „insuficientă pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030” faţă de nivelul anului 1990.

Concret, analiza efectuată de Comisia Europeană estimează că implementarea proiectelor primite ar conduce la o scădere a emisiilor de CO2 cu 51% până la sfârşitul acestui deceniu, aşadar cu patru procente mai puţin decât ar trebui.

De asemenea, mai avertizează raportul, „numai câteva state membre au inclus în proiectele lor de actualizare a planurilor acţiuni detaliate privind adaptarea la schimbările climatice în contextul rezilienţei sistemelor lor energetice”.