Comisia Europeană avertizează România că nu a respectat ținta de deficit. Bruxelles-ul estimează un deficit de 6,9% din Produsul Intern Brut în 2024

România nu a depus eforturi suficiente pentru a reduce deficitul bugetar în 2023, iar în primele luni din 2024 deja are un deficit mai mare decât în perioada similară a anului trecut, este concluzia unui raport al Comisiei Europene.

Avertisment transmis de Comisia Europeană

Bruxelles-ul estimează că în acest an deficitul bugetar al României va fi de 6,9% din Produsul Intern Brut, comparativ cu ținta de 4,9% din PIB asumată de Guvern.

Pe baza datelor privind rezultatele bugetare notificate de România și validate de Eurostat, deficitul public al României a crescut la 6,6% din PIB în 2023, mult mai mare decât 4,4% din PIB recomandat de Consiliu și planificat de România.

Comisia consideră că principalul motiv pentru această abatere a fost că cheltuielile guvernamentale au continuat să crească într-un ritm foarte ridicat, în mare parte determinate de transferuri sociale, plăți de dobânzi, cheltuieli cu bunuri și servicii și cheltuieli de capital.

Deficitul general al anului 2023 a fost afectat și de înregistrarea statistică a plăților majorărilor salariale din sectorul public (0,5% din PIB) în urma hotărârilor judecătorești.

În 2023, efortul fiscal a fost mult mai mic decât cel recomandat de Consiliu. Soldul structural al României a rămas în general neschimbat în 2023 (deteriorându-se cu 0,1% din PIB), cu mult sub ținta de îmbunătățire cu 1,7% din PIB recomandată de Consiliu.

Creșterea netă a cheltuielilor primare (ajustată pentru măsurile de politică fiscală din partea veniturilor) a fost mult mai mare decât cea recomandată în 2023, la aproape 12% față de o țintă de 0,9% recomandată de Consiliu.

În 2022 și 2023, creșterea puternică a PIB-ului real și nominal a alimentat o creștere foarte puternică a veniturilor guvernamentale (20,8% în 2022 și 14,2% în 2023), mult mai mare decât era prevăzut la momentul recomandării Consiliului din iunie 2021. Cu toate acestea, în ambii ani, majoritatea câștigurilor extraordinare din partea veniturilor au fost utilizate pentru a finanța cheltuieli suplimentare în loc să reducă deficitul bugetar.

Deficitul va continua să crească

Previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 preconizează că deficitul public va crește la 6,9% din PIB în 2024.

Raportul datoria publică generală-PIB este programat să crească la 50,9% până la sfârșitul lui 2024, de la 48,8% în 2023. în anii precedenți, creșterea prognozată a deficitului public general în 2024 reflectă o creștere mare a cheltuielilor publice curente.

Se estimează că cheltuielile cu salariile publice vor crește puternic, reflectând creșterile discreționare recente ale salariilor în sectoarele educației, sănătății și apărării.

Recalcularea pensiilor în contextul reformei pensiilor va avea un cost pe termen scurt în 2024 și 2025 – reforma va genera ulterior economii mari pe termen mediu și lung, presupunând că reforma este pe deplin implementată.

În 2024, se preconizează că creșterea veniturilor guvernamentale va depăși creșterea PIB-ului nominal, reflectând eforturile de îmbunătățire a colectării impozitelor prin digitalizarea sistemului fiscal și impactul unui pachet de măsuri de creștere a veniturilor adoptat în toamna anului 2023, care se așteaptă să stimuleze veniturile guvernamentale cu aproximativ 1% din PIB.

Pachetul constă în principal într-o creștere a impozitării societăților, în special pentru microîntreprinderi, o creștere a impozitării persoanelor fizice, provenită dintr-o eliminare parțială a facilităților fiscale preferențiale în sectoarele construcțiilor și agriculturii, eliminarea cotelor reduse de TVA pentru bunurile selectate și servicii, o creștere a accizelor și o taxă specială pe cifra de afaceri a băncilor și multinaționalelor.

Aceasta conduce la concluzia că răspunsul României la Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021 a fost insuficient. România nu a atins ținta generală de deficit în 2023 și nu se prognozează să pună capăt deficitului său excesiv până în 2024. Efortul fiscal a fost semnificativ sub ceea ce a fost recomandat de Consiliu, iar cheltuielile primare nete au crescut mult mai repede decât cele recomandate.