Potrivit Financial Times, România a început, de asemenea, să conteste superioritatea dreptului UE. Într-un interviu , comisarul pentru Justiție Didier Reynders discută problemele și consecințele poziției CCR, precizând că autoritățile de la București încearcă să tergiverseze desființarea secției speciale.
Curtea Constituțională a României calcă pe urmele instanțelor poloneze atunci când vine vorba de contestarea superiorității dreptului UE. Bruxe Curtea Europeană de Justiție a declarat că dreptul UE ar trebui să aibă prioritate față de dreptul intern, inclusiv decizia Curții Constituționale, în cazul în care un judecător român încalcă un tratat al UE.
Curtea Constituțională a României s-a opus acetei decizii, susținând că judecătorii ar trebui să acorde prioritate maximă dreptului românesc.
”Am primit o reacția din partea guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul constituției României. Așadar, nu este chiar răspunsul primit din partea guvernului german, fără nici o condiționalitate”, a declarat Reynders pentru Financial Times.
Una dintre decizii se referă la desființarea Secției Speciale, care este perceptuă drept un instrument de presiune și intimidare la adresa magistraților, potrivit deciziei CJUE.
Reynder a declarat, potrivit Financial Times, că ministrul justiției, Cătălin Predoiu, a promis că secția specială va fi desființată în contextul unei reforme mai largi, care mai trebuie aprobată de Parlament.
Reynders a mai spus că aceasta este o tactică de tergiversare pe care a întâlnit-o și în discuțiile cu omologii maghiari. „În primul rând, trebuie să implementezi [hotărârile CJUE], în România, stop secției speciale. Apoi, dacă doriți să puneți în aplicare un nou sistem”