Comandantul șef al armatei ucrainene recunoaște eșecul contraofensivei: „Mai devreme sau mai târziu, vom descoperi că pur și simplu nu avem destui oameni cu care să luptăm”

Comandantul șef al armatei ucrainene recunoaște eșecul contraofensivei: Mai devreme sau mai târziu, vom descoperi că pur și simplu nu avem destui oameni cu care să luptăm
Sursa foto: Shutterstock

La cinci luni de la contraofensivă, Ucraina a reușit să avanseze cu doar 17 kilometri. Rusia a luptat timp de zece luni în jurul Bakhmut în est „pentru a lua un oraș de șase pe șase kilometri”. Împărtășind prima sa evaluare cuprinzătoare a campaniei cu The Economist într-un interviu din această săptămână, comandantul șef al Ucrainei, generalul Valerîi Zalujni, spune că câmpul de luptă îi amintește de marele conflict de acum un secol.

Generalul ucrainean, despre situația de pe front

„La fel ca în primul război mondial, am atins nivelul de tehnologie care ne pune într-un impas”, spune el. Generalul concluzionează că ar fi nevoie de un salt tehnologic masiv pentru a ieși din impas. „Cel mai probabil nu va exista o descoperire profundă și frumoasă”.

Cursul contraofensivei a subminat speranțele occidentale că Ucraina ar putea să-l folosească pentru a demonstra că războiul nu este de câștigat, forțându-l pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, să negocieze. De asemenea, a subminat presupunerea generalului Zalujni că ar putea opri Rusia prin zdrobirea trupelor sale. „Asta a fost greșeala mea. Rusia a pierdut cel puțin 150.000 de soldați. În orice altă țară astfel de victime ar fi oprit războiul.” Dar nu în Rusia, unde viața este ieftină și unde punctele de referință ale lui Putin sunt primul și al doilea război mondial, în care Rusia a pierdut zeci de milioane.

O armată la standardul Ucrainei ar fi trebuit să se poată deplasa cu o viteză de 30 km pe zi, în timp ce produce breșe în liniile rusești. „Dacă te uiți la manualele NATO și la calculele pe care le-am făcut, patru luni ar fi trebuit să fie suficient timp pentru ca noi să fi ajuns în Crimeea, să ne luptăm în Crimeea, să ne întoarcem din Crimeea și să ne întoarcem și să ieșim din nou, spune  generalul Zalujni. În schimb, el și-a văzut trupele blocate în câmpurile minate în apropierea de Bakhmut în est, echipamentul său furnizat de vest fiind lovit de artileria și dronele ruse. Aceeași poveste s-a desfășurat și în principalul impuls al ofensivei în sud, unde brigăzile fără experiență au întâmpinat probleme.

„Mai întâi am crezut că e ceva în neregulă cu comandanții noștri, așa că i-am schimbat pe unii dintre ei. Apoi m-am gândit că poate soldații noștri nu sunt apți pentru acest scop, așa că am mutat soldați în unele brigăzi”, spune generalul Zalujni. Când acele schimbări nu au reușit să facă diferența, generalul i-a spus personalului său să scoată o carte pe care a văzut-o cândva ca student. Titlul său era „Breaching Fortified Defense Lines”. A fost publicată în 1941 de un general-maior sovietic, P.S. Smirnov, care a analizat bătăliile din primul război mondial. „Și înainte de a ajunge chiar la jumătatea drumului, mi-am dat seama că acolo ne aflăm, pentru că la fel ca atunci, nivelul dezvoltării noastre tehnologice de astăzi ne-a pus atât pe noi, cât și pe inamicii noștri într-un impas.”

Acea teză, spune el, a fost susținută în timp ce a mers pe prima linie la Avdiivka, tot în est, unde Rusia a avansat recent cu câteva sute de metri în câteva săptămâni, aruncând două dintre armatele sale. „Pe ecranele noastre de monitor, în ziua în care am fost acolo, am văzut 140 de mașini rusești în flăcări – distruse în patru ore de la intrarea în raza de tragere a artileriei noastre.” Cei care fugeau au fost urmăriți de drone cu „vedere la prima persoană”, controlate de la distanță și purtând încărcături explozive pe care operatorii lor le lovesc pur și simplu în inamic. Aceeași imagine apare atunci când trupele ucrainene încearcă să avanseze. Generalul Zaluzhny descrie un câmp de luptă în care senzorii moderni pot identifica orice concentrare de forțe, iar armele moderne de precizie o pot distruge. „Simplul fapt este că noi vedem tot ce face inamicul și ei văd tot ceea ce facem noi. Pentru a depăși acest impas avem nevoie de ceva nou, cum ar fi praful de pușcă pe care l-au inventat chinezii și pe care încă îl folosim pentru a ne ucide”, spune el.

Aliații occidentali au fost prea precauți în furnizarea de arme Ucrainei și dotarea cu cea mai recentă tehnologie. Joe Biden, președintele Americii, și-a stabilit obiective la începutul invaziei Rusiei: să se asigure că Ucraina nu va fi învinsă și că America nu va fi târâtă în confruntare cu Rusia. Aceasta înseamnă că armele furnizate de Occident au fost suficiente pentru a susține Ucraina în război, dar nu suficiente pentru a-i permite să câștige războiul. Generalul Zalujni nu se plânge: „Nu sunt obligați să ne dea nimic și suntem recunoscători pentru ceea ce avem, dar eu pur și simplu declar faptele”.

Semnale că războiul intră într-un impas

Cu toate acestea, prin oprirea aprovizionării cu sisteme de rachete și tancuri cu rază lungă de acțiune, Occidentul a permis Rusiei să se regrupeze și să-și construiască apărarea în urma unei descoperiri bruște în regiunea Harkov, în nord, și în Herson, în sud, la sfârșitul anului 2022.

Generalul Zalujni încearcă cu disperare să împiedice războiul să se instaleze în tranșee. „Cel mai mare risc al unui război de tranșee de uzură este că acesta poate dura ani de zile și poate uza statul ucrainean”, spune el. În primul război mondial, politica a intervenit înainte ca tehnologia să poată face diferența. Patru imperii s-au prăbușit și a izbucnit o revoluție în Rusia.

Domnul Putin mizează pe o prăbușire a moralului ucrainean și pe sprijinul occidental. Nu există nicio îndoială în mintea generalului Zalujni că un război lung favorizează Rusia, care are o populație de trei ori și o economie de zece ori mai mare decât Ucraina. „Să fim sinceri, este un stat feudal în care cea mai ieftină resursă este viața umană. Iar pentru noi… cel mai scump lucru pe care îl avem sunt oamenii noștri”, spune el. Deocamdată are destui soldați. Dar cu cât războiul durează mai mult, cu atât va fi mai greu de susținut. „Trebuie să căutăm această soluție, trebuie să găsim acest praf de pușcă, să îl stăpânim rapid și să îl folosim pentru o victorie rapidă. Pentru că, mai devreme sau mai târziu, vom descoperi că pur și simplu nu avem destui oameni cu care să luptăm.”

Urmăriți B1TV.ro și pe
`
Ultima oră
09:11 - Rezultate parțiale alegeri prezidențiale, după centralizarea voturilor din 99,91% din secţii: Călin Georgescu și Elena Lasconi, în turul 2. Candidata USR l-a depășit pe Ciolacu (PSD)
09:02 - Votarea în diaspora pentru primul tur al alegerilor prezidențiale s-a încheiat. Românii din diaspora l-au ales pe Călin Georgescu
08:58 - Ce vor face marii învinși de la alegerile prezidențiale? Ciucă este așteptat să își dea demisia de la șefia PNL, iar Geoană a anunțat că se retrage din politică
08:50 - „Legionar”, cel mai căutat cuvânt pe DEX online, după ce Călin Georgescu a produs surpriza prezidențialelor. „S-au documentat după ce au votat, ca să știe ce-au făcut”
08:43 - Tinerii au ieșit la vot. S-au format cozi la care au stat câteva ore
08:25 - Cine este Călin Georgescu, câștigătorul primului tur al alegerilor. Este ultranaționalist și contra NATO
08:20 - Diana Șoșoacă, mesaj dur în urma rezultatelor parțiale la alegerile prezidențiale: „Trebuie să ieșim în stradă, să-i dăm jos. Nici acum nu ieșiți, măi?”
07:51 - Gelu Duminică, despre ascensiunea lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale: „Lucrurile vor arăta și mai rău. Pentru noi și pentru toți cei care ne urmează”
07:33 - Nicolae Ciucă, despre rezultatul alegerilor prezidențiale: „Este un eșec pe care trebuie să îl asumăm cu toții, începând cu mine și cu toată echipa de conducere a partidului”
00:35 - George Simion și-a recunoscut înfrângerea: „I-am transmis felicitări domnului Georgescu. Vom susține în turul 2 pe oricine intră acolo şi nu e Ciolacu”