Biserici ale Bucureștiului: Biserica Colțea, ctitoria spătarului Mihail Cantacuzino, veche de peste 300 de ani (VIDEO)

Material realizat prin Programul Cultural București – Centenar cu sprijinul Primăriei Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.

Pe Bulevardul Ion C. Brătianu, la câțiva pași de Teatrul Național, se înalță o biserică mititică. Biserica Colțea!

Este străjuită în partea sa dreaptă de statuia lui Mihail Cantacuzino, ctitorul acestui vechi lăcaș ortodox, fiind de altfel prima statuie din București realizată în marmură de Carrara, între anii 1865 și 1869.

Eveniment - 31 oct, 23:57

Primul preot care îl apără pe IPS Teodosie după decizia Sfântului Sinod: „E o luptă împotriva Diavolului!”

“Biserica Colțea este singurul edificiu care mai amintește de hramul Sfinții Trei Ierarhi, ctitoria spătarului Mihail Cantacuzino, pe vechea moșie a boierului Colțea Doicescu între anii 1696 și 1714”, spune Preotul Bogdan Matei, parohul Bisericii Colțea.

Același Mihai Cantacuzino a fost întemeietorul întregului așezământ Colțea, care cuprindea o mănăstire, un turn-clopotniță, un spital, primul din România, toate dispuse pe laturile unui patrulater, în mijlocul căruia se înalță biserica de azi.

Spitalul și Biserica sunt singurele care mai amintesc de construcția originală din urmă cu peste 300 de ani.

Biserica cu hrmaurile Sfinții Trei Ierarhi și Sfânta Parascheva are o mulțime de comori duhovnicești.

“Printre nestematele Bisericii Colțea avem icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului și baldachinul cu moaștele Sfintei Mucenițe Ecaterina”, spune Preotul Bogdan Matei, parohul Bisericii Colțea.

Din pictura originală a pictorului Pârvu Mutu, canonizat anul trecut cu numele Sfântul Pafnutie Zugravul pentru opera sa minunată și pentru viața sa petrecută cu penelul și în tăcere, se mai păstrează astăzi doar cea de pe boltele pridvorului precum și icoana sfinților doctori fără de arginți Cosma și Damian. Restul picturilor sunt în stil neoclasic Tăttărescu.

Catapeteasma este o capodoperă a artei brâncovenești cu valoare de patrimoniu, icoanele cu care este împodobită provin și ele din secolele XVIII și XIX.

Ușa de lemn are peste 300 de ani. S-a montat în timpul vieții ctitorului său, spătarul Mihai Cantacuzino și este împodobită cu motive orientale, zoomorfe și florale.

Istoria acestui lăcaș de cult a fost foarte zbuciumată. A fost avariată la cutremure, a fost cât pe ce să fie năruită în epoca Ceaușescu, dar a fost martor activ chiar și la istoria recentă.

În 21 decembrie 1989, primele clopote care au sunat în văzduh anunțând schimbarea regimului comunist au fost cele trase la Colțea.

Material realizat prin Programul Cultural București – Centenar cu sprijinul Primăriei Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.