Cine îi va lua locul lui Stoltenberg la șefia NATO. Klaus Iohannis nu se mai află printre favoriți

În contextul războiului din Ucraina, cursa pentru găsirea următorului șef al NATO este deschisă. Jens Stoltenberg a avut o poziție fermă în timp ce capitalele occidentale s-au grăbit să ajute Ucraina să respingă trupele invadatoare rusești. Dar, pe măsură ce mandatul său expiră în septembrie, speculațiile cresc cu privire la cine i-ar putea urma. Unul dintre numele care au fost vehiculate înainte de războiul din Ucraina este cel al președintelui Klaus Iohannis, însă potrivit unor noi dezvăluiri acesta nu ar mai fi favorit.

Cine sunt favoriții pentru preluarea conducerii NATO

Potrivit Politico, războiul din Ucraina complică foarte mult decizia, care necesită un consens între liderii celor 30 de țări membre ale NATO.

Următorul secretar general trebuie să joace un echilibru dur în încurajarea capitalelor să continue să furnizeze arme Ucrainei și să construiască propriile apărări ale NATO – totul în timp ce rămâne în mod oficial în afara conflictului. Puține personalități politice se încadrează acestui model.

„Sentimentul general”, a spus un înalt diplomat NATO, este că „a sosit timpul pentru aer proaspăt”.

Dar aliații ar putea decide să joace în siguranță până la urmă și să rămână cu Stoltenberg.

Un diplomat european a rezumat zvonurile privind viitorul șef al NATO vorbind despre trei tipuri de opțiuni:

O extensie a termenului lui Stoltenberg este cea mai menționată opțiune.

Un al doilea set d eopțiuni include pe premierul olandez Mark Rutte, premierul eston Kaja Kallas și secretarul britanic al apărării Ben Wallace.

Un al treilea grup de nume menționate mai puțin frecvent, a spus diplomatul, este format din prim-ministrul lituanian Ingrida Šimonytė, președintele Slovaciei Zuzana Čaputová și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Întrucât toți secretarii generali ai NATO au fost până acum bărbați, există presiuni pentru a numi o femeie.

„E timpul pentru o femeie Sec Gen”, a spus un înalt diplomat al NATO. „Dacă bărbații încearcă să-și mențină pozițiile pentru totdeauna, reprezentarea corectă a femeilor nu va avea niciodată șansa.”

Și unii aliați au făcut eforturi pentru mai multă diversitate regională. Stoltenberg, care a ocupat postul din 2014, este un fost prim-ministru norvegian. Cei mai recenti predecesori ai săi au fost danezi, olandezi și britanici.

Mandatul actualului secretar general a fost prelungit rapid în martie, după invadarea Ucrainei de către Rusia. Mulți oficiali cred acum că o altă prelungire pentru Stoltenberg, chiar dacă scurtă, este o posibilitate serioasă.

Dar acordarea unei scurte prelungiri lui Stoltenberg ar putea face ca o viitoare decizie de înlocuire să coincidă cu lupta pentru  funcțiile de conducere din UE în 2024, ca să nu mai vorbim de viitoarele alegeri din SUA – un scenariu pe care unii aliați ar prefera să-l evite.

Un purtător de cuvânt al NATO a refuzat să detalieze aspirațiile viitoare ale lui Stoltenberg. Întrebat în decembrie despre această problemă, actualul secretar general a spus pentru BBC: „Acum mă concentrez pe responsabilitățile mele”.

„Nu speculez”, a adăugat el, „despre ce se va întâmpla după mandatul meu”.

Războiul din Ucraina ar fi favorizat un candidat din Europa de Est

Unii consideră candidații din Europa de Est ca fiind deosebit de potriviți. Deja înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, alianța a avut un impuls pentru a alege un secretar general din est. Unii oficiali din regiune susțin că războiul a întărit de atunci cazul pentru cineva dintr-o țară precum Estonia sau Lituania.

În Slovacia, Zuzana Čaputová bifează ambele căsuțe în calitate de candidat feminin din est, deși numele ei este menționat mai rar în cercurile alianței.

„De ani de zile, țările din flancul estic au avertizat cu privire la amenințarea Rusiei”, a spus un oficial din țările baltice.

Țările din regiune, a spus oficialul baltic, au fost în frunte în creșterea cheltuielilor militare și pentru a împinge alianța să-și îmbunătățească apărarea.

„Ar fi foarte logic și serios”, a continuat oficialul, „să avem pe cineva cu experiență în relațiile cu Rusia și care înțelege logica și mentalitatea Rusiei, să conducă Alianța Nord-Atlantică”.

Un purtător de cuvânt al lui Čaputová a spus că este concentrată pe slujba ei actuală, dar a spus că posibilitatea ca un slovac să fie propus pentru postul NATO este „o reflectare puternică a deciziilor noastre externe și de securitate”.

Un alt personaj posibil în candidatură este Klaus Iohannis, președintele României. Dar s-ar putea confrunta cu obstacole din partea Ungariei și ar putea avea o opoziție din partea celor care ar prefera o femeie candidat.

Cu toate acestea, unele capitale occidentale nu ar sprijini astfel de candidați în acest moment, văzând estul alianței – și statele baltice în special – ca fiind prea belicoase în privința războiului din Ucraina.