Cercetătorii avertizează: Modul de alimentație al europenilor contribuie enorm asupra schimbărilor climatice

Cercetătorii avertizează: Modul de alimentație al europenilor contribuie enorm asupra schimbărilor climatice
Modul de alimentație al europenilor contribuie enorm asupra schimbărilor climatice (Sursa FOTO- Pixabay)

Cantitatea de carne de pui din dietele europene nu este favorabilă unui sistem alimentar circular optim, arată o nouă cercetare a Universității Cornell, informează phys.org.

Pe măsură ce schimbările climatice capătă forță, alimentele pe care oamenii aleg să le mănânce înclină din ce în ce mai mult balanța spre daune ecologice. Articolul publicat în refista Nature Food, arată legăturile complexe dintre agricultura animală, alegerile alimentare europene și impactul asupra unei planete care se încălzește rapid.

„Preferințele alimentare ale societăților de astăzi au un efect climatic care se extinde mult în viitor”, a spus co-autorul studiului, Mario Herrero, profesor de sisteme alimentare durabile și schimbări globale la Cornell.

„Este imperativ să ne reimaginăm modul în care sunt produse alimente, dacă vrem să prevenim cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice globale”, a mai spus acesta.

Hannah van Zanten, profesor de dezvoltare globală la Cornell și profesor asociat la Universitatea Wageningen, este autorul principal al lucrării.

Impactul lăsat în urmă de schimbarea tipului de proteină animală consumat

În cadrul cercetării, oamenii de știință au descoperit că hrănirea animalelor europene cu biomasă care are costuri de oportunitate reduse (LCB) – adică alimente din resturi de animale, potrivite pentru animale, dar nu pentru consumul uman – ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 31% și cantitatea de teren dedicată agriculturii cu 42%.

Aceste câștiguri pentru mediu ar fi obținute numai dacă europenii reduc și schimbă tipurile de proteine ​​animale pe care le consumă.

Sistemul alimentar global este un factor major al emisiilor de gaze cu efect de seră. Aproximativ 25% din toate emisiile de gaze cu efect de seră induse de om provin din agricultură, iar alimentele consumatoare de resurse, cum ar fi carnea, contribuie major la emisiile generale.

La nivel global, aproximativ 40% din întregul teren arabil este dedicat cultivării hranei de înaltă calitate pentru animalele de fermă. Sistemele alimentare circulare încearcă să evite hrănirea animalelor cu alimente adecvate pentru oameni, reducând impactul general asupra mediului.

Mai puțină carne roșie, mai multe legume și nuci

În 2019, Comisia EAT-Lancet a propus o dietă ecologică pentru a satisface cerințele nutriționale zilnice individuale, protejând în același timp durabilitatea mediului pe termen lung.

Dieta EAT-Lancet a cerut reduceri ale alimentelor de origine animală, cum ar fi carnea roșie, și creșteri în legume, leguminoase și nuci.

„Acele ghiduri dietetice recomandă carnea de pasăre în detrimentul alimentelor derivate de la vaci și porci. Dar sistemele alimentare circulare – care prioritizează utilizarea terenurilor arabile pentru a produce hrană pentru oameni – sunt cele mai optimizate pentru producția de lapte, carne de vită și porc”, a spus Ben van Selm, primul autor al studiului și doctorand de la Wageningen.

În lucrare, van Selm și colegii săi au descoperit că dieta EAT-Lancet ar putea fi realizată dacă sistemul alimentar ar folosi animale de fermă hrănite strict cu LCB, dar acest lucru ar necesita o schimbare a tipurilor de proteine ​​animale pe care europenii le consumă.

Această tensiune între liniile directoare EAT-Lancet și sistemele alimentare circulare sugerează că recomandările alimentare vor necesita modificări continue, deoarece inovațiile agricole schimbă echilibrul dintre producția de alimente și daunele asupra mediului, a spus Herrero.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`