Ceilalți candidați la aderarea la UE se tem că ar putea fi lăsați pe planul doi după Ucraina, în coada listei de aderare

Decizia de a acorda „statutul de candidat” atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova ar fi trebuit să aducă o oarecare unitate între națiunile europene.

Liderii Austriei, Ungariei, Croației și Greciei spun că prioritatea primită de Ucraina e greu de justificat

În realitate, au existat disensiuni în culise cu privire la motivul pentru care unele țări au fost împinse „cu viteza luminii”, în timp ce altele – în special Bosnia și Herțegovina – au fost puse să continue lunga așteptare pentru acceptare.

Potrivit unui material apărut la SkyNews, câțiva lideri au ridicat problema precedentului și a corectitudinii – este corect să se acorde prioritate Ucrainei când alte țări au stat mult mai mult timp la coadă?

Iar în această discuție a apărut de câteva ori numele Bosniei și Herțegovinei. Unii lideri europeni, inclusiv cei din Austria, Ungaria, Croația și Grecia, au spus că este greu de justificat prioritatea care i se dă Ucrainei înaintea Bosniei, când bosniacii s-au străduit să încerce să satisfacă cerințele UE. Viktor Orban a pus la îndoială faptul că există vreo dovadă că Ucraina a făcut mai multe progrese în ceea ce privește instituțiile sale democratice decât alte țări.

Ce se va întâmpla acum cu candidaturile Macedoniei de Nord, Serbiei, Albaniei și Muntenegrului?

Orban le-a spus liderilor reuniți că, deși Bosnia este doar o țară mică, ea este importantă din punct de vedere strategic și că ar putea fi „pierdută” pentru UE dacă nu este primită în curând. Premierul croat Andrej Plenkovic ar fi spus și el că dacă Bosniei nu i se oferă o cale spre statutul de candidat, China, Rusia sau Turcia vor încerca să își întărească legăturile cu această națiune.

Apoi, pe lista de așteptare mai sunt: Macedonia de Nord, Serbia, Albania și Muntenegru. Toate au petrecut mulți ani încercând să satisfacă normele de aderare la UE, dar acum se tem că ar putea fi lăsate în coada listei de aderare.

Președintele francez Emmanuel Macron a vorbit despre „oboseala aderării”, refrerindu-se la ideea că mulți candidați ar putea deveni neliniștiți și dezamăgiți. Pe de altă parte, cancelarul german Olaf Scholz, a vorbit despre modul în care UE ar trebui să își reformeze regulile dacă vrea să primească un aflux de noi membri.

În cele din urmă, totuși, s-a ajuns la un acord – Ucraina și Moldova ar trebui să devină candidați oficiali, iar candidatura Georgiei ar trebui să fie reexaminată din nou în scurt timp.