Material realizat prin Programul Cultural București –Centenarcu sprijinulPrimăriei Municipiului Bucureștiprin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic
În zorii secolului XX, Cartierul Primăverii, râvnit deopotrivă astăzi de mai marii zilei, dar și de alții cu dare de mână, era un loc viran numit Grădina Bordei. Acest spațiu a cunoscut o istorie sinuoasă, care implică regi, iubite celebre, dar și demnitari comuniști.
Totul a început de la falimentul băncii Marmorosch Blank.
“În Primăverii a stat Regele Carol al II-lea, împreună cu Elena Lupescu, până în anul 1940. Acest imobil l-a primit Regele Carol al II-lea, de la Aristide Blank, care era patronul Băncii Marmorosch Blank, datorită faptului că a salvat banca de la faliment ”, povestește fostul parlamentar Marius Marinescu.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
După parcelarea din 1932 a zonei Jianu-Bordei de către Banca Marmorosch Blanck, terenul cumpărat de Societatea de gaz și electricitate a fost proiectat cu case unifamiliale de către arhitectul Octav Doicescu, acesta dorind să realizeze un sat model, cu locuințe diferite ca arhitectură, dar toate înconjurate de grădini şi verdeaţă. Însă, lucrurile s-au schimbat după cel de-al Doilea Război Mondial.
În epoca comunistă era cunoscut ca fiind “Cartierul Interzis” pentru că era locuit de mulți demnitari de stat ‘’strâns uniți’’ pe lângă Gheorghe Gheorghiu Dej, iar apoi pe lângă urmaşul său, Nicolae Ceaușescu. Aceștia aveau privilegiul să locuiască acolo numai atâta timp cât erau în funcție. Odată cu pensionarea sau dacă se întâmpla să cadă în dizgrația dictatorului erau mutaţi în alte zone.
Pe Bulevardul Primăverii, la nr 50, a locuit ultimul dictator al României, Nicolae Ceaușescu, care avea o anumită obsesie: foișorul de pe acoperiș. Cerea să i se construiască un foișor oriunde ar fi locuit. De acolo privea lumea de la înălțime.
Celebrele Vile Lac 1, Lac 2 și Lac 3 au fost construite de Gheorghe Gheorghiu Dej pentru el însuși și pentru cele două fiice ale sale, Lica și Tanţi, dar și pentru cea despre care se spune că ar fi fost marea sa iubire: actrița Elvira Godeanu.
Dacă până acum 29 de ani, Primăverii număra circa 2000 de locuitori, astăzi sunt 5000, pe un teren de circa 30 de hectare.
Este un fapt cunoscut că toți președinții în exercițiu de după ‘90 au locuit aici.
În ultimii ani au apărut pe lângă cele 400 de vile cochete, numeroase instituții de stat cum ar fi Ministerul Românilor de Pretutindeni, sediul UNESCO România, Curtea de Conturi și multe alte instituții private, precum și blocuri de locuințe care nu mai respectă arhitectura impusă de Octav Doicescu. De asemenea, pe Bulevardul Aviatorilor, colț cu Mircea Eliade, se află Sahia Film, o instituție de prestigiu a cinematografiei românești.
Material realizat prin Programul Cultural București –Centenarcu sprijinulPrimăriei Municipiului Bucureștiprin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic