Care sunt opțiunile SUA, după atacul din Iordania: Situația ar putea duce spre o escaladare uriașă dacă Washingtonul ar ataca Teheranul

Președintele Joe Biden a promis un răspuns ferm la atacul mortal asupra unei baze militare americane din Iordania. Dar provocarea pentru SUA este să găsească echilibrul potrivit între descurajare și escaladare.

SUA are mai multe opțiuni pregătite dar contează foarte mult ce va alege să facă

În principiu, SUA ar trebui să aibă deja pregătite o serie de opțiuni militare din care să aleagă. Acestea au fost elaborate de Departamentul de Apărare al SUA cu contribuții de informații din partea CIA și a Agenției Naționale de Securitate. Acestea sunt apoi prezentate Consiliului de Securitate Națională al SUA și factorilor de decizie, președintele luând decizia finală.

Opțiunea 1: Să lovească bazele și comandanții aliați Iranului

Aceasta este cea mai evidentă alegere și una care a fost folosită în trecut.
Există un număr mare de baze, depozite de arme și depozite de antrenament în Irak și Siria care aparțin multitudinii de miliții susținute de Iran.

Aceste miliții sunt antrenate, echipate și finanțate de Forța Quds a Corpului Gărzilor Revoluționare din Iran (IRGC), dar nu neapărat conduse de acestea.

SUA știu cine sunt aceștia și unde sunt localizate bazele lor. Ar putea cu ușurință să efectueze mai multe lovituri cu rachete ghidate de precizie asupra acestor baze – dar acest lucru nu a reușit până acum să descurajeze milițiile, care au lansat peste 170 de atacuri asupra bazelor americane din regiune începând cu 7 octombrie.

Opțiunea 2: SUA ar putea să atace Iranul

Aceasta ar fi o escaladare masivă și nu e ceva ce SUA ar trebui să ia în considerare cu ușurință. Este foarte puțin probabil, deși nu de neconceput, ca represaliile SUA să includă lovirea unor ținte pe teritoriul suveran iranian.

Nici Washingtonul, nici Teheranul nu vor să intre într-un război la scară largă și ambele au spus acest lucru. Răspunsul Iranului ar putea include încercarea de a închide strâmtoarea Ormuz, vitală din punct de vedere economic, prin care circulă 20% din petrolul și gazele din lume.

Acest lucru ar avea un efect devastator asupra economiilor mondiale, ducând la creșterea prețurilor și aproape sigur dăunând șanselor președintelui Biden de a fi reales în noiembrie.

Există un precedent pentru acest lucru, cel mai notabil fiind acum patru ani, când președintele de atunci, Donald Trump, a ordonat o lovitură cu dronă care l-a ucis pe comandantul Forței Quds IRGC Qassim Suleimani la Bagdad în 2020. Dar și aceasta ar fi văzută ca o escaladare și ar putea declanșa un răspuns periculos din partea Teheranului.

Opțiunea 3: Să nu răspundă atacului în niciun fel

Există mulți care susțin că, având în vedere tensiunile actuale din Orientul Mijlociu, ar fi iresponsabil ca Washingtonul să lovească acum interesele iraniene, mai ales într-un an electoral.

CENTCOM, partea a Departamentului de Apărare al SUA care acoperă Orientul Mijlociu, este deja ocupat în totalitate în combaterea atacurilor militanților Houthi asupra transporturilor maritime din Marea Roșie și Golful Aden. De asemenea, recomandarea aliaților americani din regiune este ca SUA să nu declanșeze un conflict mai larg în Orientul Mijlociu.

Dar acest punct de vedere va fi probabil respins de cei care spun că politica de descurajare a SUA până în prezent a eșuat și că reticența Washingtonului de a-i ataca puternic pe cei care îi atacă bazele n-a făcut decât să-i încurajeze să-și intensifice atacurile.

Dacă Trump va fi reales ar putea să decidă să reducă prezența SUA în Irak și Siria

Există un factor important al momentului ales de SUA să acționeze – unii ar putea susține că o creștere radicală a răspunsurilor militare americane poate să nu fie necesară sau utilă pe termen lung.

În primul rând, atacurile milițiilor susținute de Iran se petreceau încă înainte de războiul Israel-Hamas din Gaza – dar au crescut dramatic începând cu 7 octombrie. Odată ce atacul Israelului asupra Gazei se încheie, tensiunile din regiune se pot calma, deși Israelul avertizează că acest lucru ar putea să mai dureze câteva luni.

În al doilea rând, unii din Washington solicită ca SUA să-și reducă amprenta militară în Orientul Mijlociu. Președintele Trump, când era în funcție, a trebuit să fie convins de șefii săi din armată și informații să nu retragă toate forțele americane din Siria, unde ajutau forțele kurde să împiedice ISIS să se întoarcă.

Există o posibilitate puternică ca, dacă Trump se întoarce la Casa Albă peste un an, să reducă prezența SUA în Irak și Siria.