Politica agricolă comună a Uniunii Europene vrea să sprijine fermierii și acest sector cu 60 de miliarde de euro, dar la condițiile de muncă ale angajaților nu se face nicio referire. „Suntem într-o situație absurdă, adică sunt mai protejate animalele decât unii dintre lucrătorii din fermele noastre”, a declarat Daniel Freund, europarlamentar german din partea Verzilor. Euronews și partenerii săi au stat de vorbă cu zeci de lucrători agricoli din toată Europa. Condițiile de muncă ale acestora sunt de-a dreptul scandaloase, iar situația lor este ignorată de ani întregi. Oamenii au vorbit despre condiții grele de locuire, abuzuri verbale, fizice și sexuale, presiuni psihologice enorme, muncă până la epuizare, lipsa alimentației și a echipamentelor de protecție.
Spania e principalul producător european de fructe și legume, sudul provinciei Huelva fiind recunoscut pentru căpșunile sale. Acestea sunt culese mai ales de migranți, care stau în barăci improvizate din lemn, placaj și plastic. Nu au curent electric, canalizare sau apă potabilă.
„Nu pot înțelege cum o țară dezvoltată precum Spania poate permite să continue această situație”, a susținut Seydou Diop. El însuși a fost culegător de căpșuni și a stat într-una din aceste barăci. Acum îi reprezintă pe migranții fără documente.
Euronews și partenerii săi au intervievat peste 20 de actuali și foști culegători de cășuni din această regiune. Oamenii s-au plâns de munca până la epuizare, orele neplătite, presiunea psihilogică pentru a recolta cât mai mult și lipsa mănușilor și măștilor pentru a se proteja de infecția cu coronavirus. Mulți dintre ei au lucrat pentru Bionest, care doar anul trecut a încasat 4,4 milioane de euro în subveniții prin Politica agricolă comună a Uniunii Europene.
José Antonio Brazo, reprezentant al sindicatului Sat din Huelva, a susținut că muncitorii care nu culeg suficient de multe căpșuni nu sunt plătiți câteva zile. El a precizat că acești oameni sunt pedepsiți „în stil medieval”.
„Bun venit în iad!”. Lucrătorii sezonieri, mulți români, sunt trataţi ca nişte sclavi în fermele beneficiare de fonduri europene: „Sunt mai protejate animalele”
Franța este cel mai mare producător de semințe oleaginoase și cereale din UE și primește cele mai mari subvenții agricole – peste 7 miliarde euro pe an.
Juan, un tânăr columbian, a ajuns să lucreze o vreme la Fattoriè Larrère, în sud-vestul Franței, printr-un subcontractor. El a revenit în țara sa cu sprijin consular, după ce a trăit mai multe dezamăgiri, pornind de la condițiile de cazare: 40 de muncitori stăteau înghesuiți într-o casă de oaspeți, în plină epidemie de coronavirus.
„Bine ai venit în iad, îmi amintesc că mi-a spus. Am crezut că e o glumă. Dar când au deschis ușa și am văzut casa… A fost un dezastru. Podeaua era murdară, erau muște pe tavan, în baie erau fecale pe pereți”, a povestit el. Nu exista lenjerie de pat sau hârtie igienică.
Pentru aceste ”condiții” de ședere, angajaților li se rețineau 200 de euro pe lună din salariu.
Fermele Larrère, importanți producători de morcovi organici, primesc anual de la UE subvenții de 300.000 de euro.
Euronews a discutat cu aproape 15 persoane care au lucrat la această fermă și toți s-au plâns de cazare și multe orele suplimentare de muncă neplătite.
Patrick Larrère, directorul general al companiei, a susținut că există unele deficiențe de organizare și că va fi elaborat un cod deontologic pentru a îmbunătăți managementul și condițiile de muncă. El a cerut aprijinul autorităților pentru găzduirea muncitorilor sezonieri.
Epidemia de coronavirus a pus în lumină condițiile grele de muncă ale angajaților din abatoare. Mai ales compania germană Tönnies a ajuns ținta criticilor pentru că nu a reușit să asigure angajaților săi condiții minime de protecție. Peste 1.000 dintre ei s-au infectat, majoritatea români.
Oamenii au ajuns să lucreze acolo prin subcontractori, care sunt acuzați de sindicate că nu au plătit ore suplimentare și că au reținut sute de euro din salariile oamenilor pentru condiții de ședere mizere.
Situația lucrătorilor români a determinat-o pe Violeta Alexandru, ministrul Muncii, să efectueze o vizită de lucru în Germania, unde a vorbit cu omologul ei. A început de atunci o serie de modificări legislative pentru a asigura condiții mai bune lucrătorilor sezonieri. Chiar cancelarul german Angela Merkel l-a sunat pe premierul român Ludovic Orban pentru a trata această problemă.
„Nu puteți avea un model de afaceri bazat exploatarea lucrătorilor străini. Aceștia sunt lucrători esențiali pentru că în această criză, dacă ei nu ar fi existat, noi ne-am fi confruntat şi cu o criză alimentară”, a declarat Nicolas Schmit, Comisarul european pentru muncă și drepturile sociale.
Pe 19 iunie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care solicită „acțiuni urgente pentru a proteja sănătatea, siguranța și condițiile de muncă ale lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri”.
Chiar și eurodeputații au susținut că epidemia de COVID-19 nu a făcut decât să evidențieze și mai bine gravele probleme cu care se confruntă muncitorii sezonieri.
Rezoluția a îndemnat statele UE să „crească capacitatea inspectoratelor de muncă și să asigure locuințe de calitate, care nu ar trebui să fie legate de salarii”.