Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic
Dincolo de aceste ziduri groase de piatră se află cea mai veche mănăstire românească. Sute de ani de credință, sute de mii de mărturisitori şi-au plecat frunțile pe lespezile acestui lăcaș ortodox: Mănăstirea Plumbuita, monument de arhitectură din secolele al XVI-lea și al XVII-lea.
Construcția lăcașului a fost începută de Petru Voda cel Tânar, fiul lui Mircea Ciobanul și al Doamnei Chiajna, nimeni alții decât ctitorii celei mai vechi biserici bucureștene: Biserica Sfântul Anton. Petru cel Tânar începe construcţia mănăstirii în anul 1560 și va fi terminată de succesorii la tron: Alexandru al II-lea Mircea și Mihnea Turcitul.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
În 1573 se înființează aici prima tiparniță din București. În 1582 apar aici primele cărți tipărite în Bucureşti: două Tetraevangheliare şi o Psaltire.
Mareșalul Ion Antonescu a dorit să facă din acest spațiu sacru Panteonul Național al celor căzuți pentru întregirea neamului.
Între 1933-1940, mănăstirea este supusă unor restaurări serioase, dar cel de-Al Doilea Război Mondial a stagnat lucrările, care vor fi reluate în 1953 și terminate prin grija Patriarhului Justinian Marina. Mănăstirea a fost sfințită în iunie 1958, stareţ fiind Părintele Arhimândrit Sofian Boghiu, unul dintre marii duhovnici ai României din secolul XX, cel care l-a pictat pe Iisus Pantocrator de pe cupola bisericii. Pictor de suflete și de biserici, părintele Sofian a făcut parte din Mișcarea Rugului Aprins, un grup de intelectuali de excepție, atât laici cât și monahi care și-au propus păstrarea credinței ortodoxe într-o țară care începea să fie acaparată de ateismul comunist. Grupul a fost iniţiat de parintele Sandu Tudor, gazetar, poet, un intelectual de marcă al acelor vremuri.
În anii ‘50 ai secolului trecut aici au funcționat Atelierele Patriarhiei Române.
Astăzi, mănăstirea cu hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul se află într-un proces amplu de restaurare, proces început în 2015, odată cu venirea părintelui stareț protosinghel Justin Bulimar. În 2016, Pătriarhul Daniel a sfințit Altarul de vară cu hramul Acoperământul Maicii Domnului, iar Palatul Domnesc ridicat de Matei Basarab, ce va adăposti un muzeu cu obiecte religioase, va fi de asemenea renovat.
În biserica ce păstrează stilul bizantin din secolul XVI, credincioșii se pot închina la părticele din moaștele Sfântului Ierarh Nicolae, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Sfântul Mare Mucenic Pantelimon și Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.
Pictura bisericii datează, se presupune din timpul lui Alexandru Voievod, mărturie în acest sens stând aureolele în relief ale unor sfinți.
Maiestuosul turn-clopotniță datează din perioada de început a mănăstirii.
Un alt odor deosebit de frumos este jilțul domnesc din lemn sculptat care poartă inițiala Reginei Elisabeta, cea care l-a dăruit obștei monahale de la Mănăstirea Plumbuita în timpul domniei soțului său, Regele Carol I.
Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic