Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic
Zeci de mii de credincioși au participat, duminică, 25 noiembrie, la sfinţirea Catedralei Mântuirii Neamului, din București.Construcția Catedralei a început în urmă cu opt ani. Deși construcția nu a fost finalizată, Catedrala a fost inaugurată în an Centenar pentru a marca importanța acesteia pentru poporul român.
Catedrala Mântuirii Neamului este o idee şi un proiect care au răsărit acum aproape 150 de ani, după ce România şi-a obţinut independenţa. Regele Carol I a vrut atunci să ctitorească o catedrală care să simbolizeze Biserica Ortodoxă Română şi aspirația neamului românesc către Dumnezeu. Anii au trecut şi construirea edificiului sfânt părea uitată, însă după decembrie 1918, proiectul a înviat din nou.
Se simţea nevoia unei Catedrale a Mântuirii Neamului prin care să mulţumim Lui Dumnezeu că ţara a ajuns în hotarele ei fireşti. Din păcate peste România, a venit apoi marele război, criza economică, apoi a doua conflagraţie mondială şi comuniştii. Şi după căderea comunismului au mai trecut aproape 30 de ani. Până astăzi, când lăcaşul de cult, închinat mai ales eroilor care au murit pentru această ţară, se înalţă mândru în Capitala României.
sursa foto: B1.ro
Despre Catedrala Națională, expresie a credinței românilor, a vorbit vicarul Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, preotul Aurel Mihai.
Ce s-a întaâmplat la 1 Decembrie și la ce fel de unitate ne cheamă strămoșii noștri astăzi?
Preotul Aurel Mihai: Trebuie să precizăm că unirea a fot un deziderat de veacuri a poporului nostru. Când spun asta mă gândesc la încercări mai mult sau mai puțin reușite de a crea unitate, în primul rând de neam, de limbă și, în cazul poporului nostru, și de credință. Când spun acest lucru mă gândesc și la faptul că poporul nostru a fost creștinat apostolic de Sfântul Apostol Andrei, care se sărbătorește pe 30 noiembrie, iar etnogeneza s-a îngemănat cu creștinarea poporului român. De aceea noi nu am avut un moment de când suntem creștini, noi suntem creștini de când suntem români.
De aceea, țările române au aspirat mereu la unire. Chiar dacă au putut-o realiza doar o dată, ne referim aici la momentul domniei voievodului Mihai Viteazu, apoi ce s-a întâmplat în 1859, referindu-mă la unirea de bază, respectiv dintre Moldova și Țara Românească, au constituit anticipări ale unirii adevărate, unirea cea mare, din anul 1918.
Unirea a însemnat frățietate între români, a simțirii de credință.
Iată, acum 100 de ani, românii își împlineau un vis, astăzi, în 2018, Biserica Ortodoxă Română cinstește această unire prin sfințirea Catedralei Naționale. Ce înseamnă acest eveniment pentru românii de astăzi?
Preotul Aurel Mihai: Sfințirea Catedralei Naționale este împlinirea unui vis. Acest ideal a început să fințeze de-a lungul timpului, în toată activitatea întâi stătătorilor bisericii noastre, și ne gândim la toți Prefericiții Părinți Patriarhi.
Spre exemplu la primul Patriarh al Bisericii Române, doctor Miron Cristea, care a purces cu simțămintele sale românești, a fost un participant activ la momentul Unirii de la Alba Iulia, la acest ideal. Prefericitul Daniel a concretizat acest lucru.
Nu trebuie să uităm că au mai fost încercări anterioare. Mă refer la locul de la Piața Unirii, dar și alte locuri unde fusese gândit să fie ridicat un astfel de lăcaș de cult de o importanță națională. M-am bucurat când am văzut că lucrurile au demarat. Vă mărturisesc că am încercat o emoție extraordinară la sluja pietrei de temelie.
Este un obiectiv de referință. Și din punct de vedere arhitectural, și din punct de vedere al realizării, dar mai ales din punct de vedere al credinței românilor. Toate crează un punct de referință al României.
Este catedrala neamului nostru. Prin modul în care fost edificată, cu singuranță va răspunde tuturor solicitărilor din partea credincioșilor noștri.
Catedrala nu este singurul edificiu construit acolo. Trebuie să precizăm acest lucru. Din proiectele pe care le știm, se va construi și un spital, un loc de cazare a perelinilor.
Preotul Aurel Mihai: Așa este. Proiectul realizat pentru edificarea Catedralei Neamului se constituie într-un ansamblu care are ca și coodronată fundamentală asigurarea spațiilor propice pentru rugăciune, dar și pentru accesul la rugăciune și, gândindu-ne acum într-un plan teologic, nu numai la vindecarea și tămăduirea sufletească, dar și la vindecarea și tămăduirea trupească, arătând prin aceasta că slujirea în biserică se desăvârșește prin ceea ce se întâmplă în afara bisericii.
În urmă cu 100 de ani Biserica Ortodoxă Română îi chema pe români la unitate, 100 e ani mai târziu i-a chemat pe români să se unească și să zidească această catedrală, care va dăiuni peste peste veacuri.
Preotul Aurel Mihai: Nu este cea mai mare din lume, așa cum se spune, dar este cea mai mare pentru sufletele noastre. Este exprimarea fizică, concretă a credinței noastre înaintea lui Dumnezeu, la 100 de ani de când noi ne-am constituit într-un stat unitar român.
Au fost multe momente când s-a încercat dezbinarea poporului, dar iată că românii arată acum că împreună pot reuși lucruri mărețe.
Preotul Aurel Mihai: Unitatea se exprimă în biserică. Aici nu suntem străini. Nu ne cunoaștem toți între noi, dar ne leagă unitatea bisericii. Catedrala Mântuirii Neamului este nava-amiral.
În anul centenar trebuie să ne exprimăm fraternitatea. Să ne întârim credința.
sursa foto: B1.ro
Un deziderat apărut încă din timpul regelui Carol I şi reafirmat după Marea Unire din 1918 de regele Ferdinand, acela al construirii unei catedrale naţionale, până la urmă a devenit realitate în timpul celui de-al şaselea Patriarh al României, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a precizat că în interiorul Catedralei Neamului încap 3.000 de oameni pe scaune și 5.000 de oameni în picioare.
sursa foto: B1.ro
sursa foto: B1.ro
Catedrala are 120 de metri înălţime, cu 34 de metri mai mult decât Casa Poporului.
La construcţia fundaţiei au fost turnaţi 25.000 de metri cubi de beton şi aproximativ 5.000 de tone de armătură.
sursa foto: B1.ro
sursa foto: B1.ro
La nivelele superioare ale pronaosului şi naosului sunt dispuse galerii (balcoane) laterale interioare, precum și un circuit interior în jurul bazei turlei principale la cota +56,00 m şi unul exterior la cota +91,00 m în jurul cupolei turlei principale – Belvedere spre a privi orașul (ca la multe alte catedrale europene). Circulația verticală se va realiza pe scări și prin 8 lifturi care asigură accesul la toate nivelele inferioare şi superioare ale Catedralei, mai ales pentru persoanele vârstnice sau cu dizabilități.
La nivelele inferioare ale Catedralei (sub cota +0,00) sunt prevăzute: un paraclispentru program liturgic de mănăstire în fiecare zi, Muzeul Creștinismului românesc, spaţii pentru consiliere pastorală a pelerinilor, magazin pentru cărți şi obiecte bisericeşti, iar în exterior, spaţii pentru parcare subterană.
Are două săli polivalente dotate cu altare, care vor funcţiona ca biserici: una la 16 metri adâncime, iar cealaltă la 11 metri. În perimetrul de la subsol mai sunt construite 42 de cripte, patru buncăre antiatomice, un muzeu al creştinismului şi diverse spaţii pentru comunicare media.
Catapeteasma Catedralei Mântuirii Neamului, realizată în întregime în tehnica mozaic, este unică în toată lumea ortodoxă prin dimensiunile ei impresionante: 23 de metri lățime și 18 metri înălțime.
sursa foto: B1.ro
În total, pentru cei 400 de metri pătrați ai catapetesmei s-au folosit 8 tone de mozaic.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
sursa foto: B1.ro
Materialele folosite la realizarea catapetesmei din Catedrala Națională sunt aduse de la producători din Italia, Veneția, dar și de la Murano. S-a decis folosirea acestor materiale pentru că aceştia au cea mai mare tradiție în prelucrarea teserelor și cea mai bună garanție că aceste materiale nu se vor degrada în timp.
sursa foto: B1.ro
Pentru fundal și anumite elemente decorative s-au folosit tesere de aur. Nu este aur masiv, ci doar o foiță obișnuită de aur, care se folosește la orice icoană sau decor poleit cu aur.
sursa foto: B1.ro
Pe catapeteasmă sunt realizate mai multe icoane din mozaic. Este un proiect la care au luat parte 40 de oameni experimentați și specializați în tehnica mozaicului.
sursa foto: B1.ro
sursa foto: B1.ro
sursa foto: B1.ro
sursa foto: B1.ro
Catedrala are şase clopote care cântăresc împreună 33 de tone şi care au fost montate în turnul „Clopotniţă” de pe faţada de vest, la o înălţime de 60 de metri.
Clopotul mare, dedicat „Eroilor Neamului”, are o greutate de peste 25 de tone, cu o înălţime şi un diametru de circa 3 metri şi va putea fi auzit pe o rază de 15 kilometri la evenimentele şi sărbătorile importante.
Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic