CENTENAR 2018. Văcărești, un cartier elitist. Lacul din zonă, paradisul faunei și florei spontane (VIDEO)

Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

Cartierul Văcăreşti este un cartier din Sectorul 4 al Capitalei, foarte apreciat de către locuitorii săi în primul rând pentru spaţiile verzi, accesul la majoritatea mijloacelor de transport în comun, dar şi pentru nenumăratele centre comerciale.

Istoria cunoscută a Văcăreştiului începe undeva în secolul al XVIII-lea, când primul domn fanariot al Ţării Româneşti – Nicolae Mavrocordat descinde la București. În 1716 avea să pună piatra de temelie a faimoasei Mânăstiri Vacaresti, pe o moşie de 18.000 mp, boierul Constantin Văcărescu.

Sfinţirea a avut loc la 24 septembrie 1724. Destinul ansamblului monastic este halucinant. În 1848 devine închisoarea centrală a Capitalei. Primii întemniţaţi au fost conducătorii revoluţiei din Ţara Românească. Numeroase personalităţi politice şi ale culturii române au privit cerul printre gratiile închisorii.

La cutremurul din 1977, incinta a fost uşor avariată. Iniţial, Nicolae Ceauşescu a dispus restaurarea ansamblului mânăstiresc. Ulterior, s-a răzgândit şi, în ciuda protestelor Bisericii Ortodoxe Române, concertate cu memoriul unor mari intelectuali români, în 1987 Mânăstirea a fost rasă de pe faţa pământului, nu înainte de a fi platou de filmare pentru Sergiu Nicolaescu, care a turnat aici câteva scene din filmul “Noi, cei din linia întâi”.

O valoroasă pagină de istorie românească a dispărut peste noapte.

Lacul Văcăreşti, lac antropic, a apărut ca urmare a amenajării complexe a râului Dâmbovița. Lucrările au început în 1986, însă au fost sistate. Fără intervenţia omului, natura a luat în stâpânire spaţiul transformându-l într-un splendid paradis al faunei şi florei spontane. În urmă cu doi ani, zona a fost declarată printr-o hotarare de guvern parc natural sub denumirea de Parcul Natural Văcăreşti. Pe o suprafaţă de 190 de hectare, aici trăiesc 97 de specii de păsări, mamifere precum vidra, vulpea, nevăstuica şi enotul, mare parte din ele fiind specii protejate.

„Mărţişorul e patria literaturii mele. De acolo au ieşit «Cuvinte potrivite» şi toate scrierile adunate acum într-o mulţime de volume, gândite la o masă dintr-o cameră mică“, scria un celebru locatar al Zonei Văcăreşti: poetul Tudor Arghezi.

Este vorba despre Mărţişor, casa memorială Tudor Arghezi, care, conform testamentului scriitorului, începand cu anul 1974 a devenit Casa memorială. Este aflată pe strada Mărţişor în apropierea Căii Văcăreşti. Aici a locuit, începând cu anul 1930, poetul împreună cu familia sa, aici a creat, aici s-a plimbat în livadă şi tot aici este inmormântat alaturi de soţia sa şi de fiica Mitzura. Şi tot aici îşi doarme somnul de veci şi cel mai vestit căţeluş: Zdreanţă, cel cu ochii de faianţă.

Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic