Biserici ale Bucureștiului – Bisericile Sfântul Elefterie Nou şi Vechi: Credincioșii pot admira o catapeteasmă unică în România, lucrată la Institutul Biblic (VIDEO)

Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

Au fost construite la aproape două secole distanţă una de cealaltă, sunt închinate aceluiaşi Sfânt Mare Mucenic Elefterie, născut în jurul anului 100 în Roma Antică – Bisericile Sfântul Elefterie Nou şi Vechi. Printre puținele lăcaşe de cult din România care îl au ca patron spiritual pe Mucenicul Elefterie, cel care la 16 ani devenea diacon, la 18 preot şi la numai 20 era numit Episcopul Iliricului.

Biserica Sfântul Elefterie Vechi a fost ctitorită între anii 1743 și 1744 pe un ostrov al Dâmboviţei de către negustorul Constandin Sin Maxim Cupeţ şi Mitropolitul Neofit I Cretanul al Ungrovlahiei, cel care a iniţiat legea eliberării robilor de pe moșiile bisericești. Astăzi, biserica, declarată monument istoric încă din 1915 de către Regele Ferdinand, se află într-un amplu proces de restaurare.

După Primul Război Mondial devenise neîncăpătoare pentru mulţimea de suflete venite să-şi caute aleanul duhovnicesc. Preotul paroh de atunci, Mihail Bulacu, a decis în aprilie 1934 construcţia unei noi și mai mari biserici.

Lucrările au început în iunie 1935 cu binecuvântarea Patriarhului Miron Cristea, după planurile arhitectului profesor Constantin Iotzu, puse în aplicare de inginerul Dumitru Marcu. Tot în iunie, dar 36 de ani mai târziu, biserica avea să fie sfinţită de către Patriarhul Justinian Marina.

Pictura Bisericii Sfântul Elefterie-Nou, realizată de pictorii Vasile Rudeanu şi Iosif Keber în tehnica frescă, a reprezentat la vremea aceea o premieră pentru tehnica picturală din România.

“Pictura acestei biserici a fost făcută de către Vasile Rudeanu, avându-l ca ucenic și pe părintele Arsenie Boca, care atunci se numea Zian Boca. În arhivă am găsit că a lucrat aici vreo 6 luni”, povestește preotul Valer Ulican.

Pe bolta Altarului Mare este reprezentată Maica Domnului cu Pruncul Iisus în braţe, de dimensiuni impresionante, iar înaintea Sfintei Mese este zugrăvită Impărtăşania Sfinţilor Apostoli de către Mântuitorul Hristos, în timp ce la baza pereţilor Altarului sunt înfăţişaţi Sfinţii Ierarhi Liturghisitori, toate icoanele fiind în mărime naturală.

“Această biserică este dotată cu un model de catapeteasmă unic în România. Este făcută după un model din Macedonia și este lucrată în ateleierele Institutului Biblic, iar valoarea acesteia a fost suportată de către Patriarhul Justinian”, a spus preotul Valer Ulican.

Icoanele de pe catapeteasmă, deosebit de valoroase, sunt opera pictorului Stan Hermeneanu de la Govora.

În subsolul bisericii se află un spațiu multifuncţional folosit pentru atelierele de pictură pe sticlă, expozitii, vernisaje, dar și sală de repetiţii pentru corul bisericii.

Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic