Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic
Putem spune fără să greşim că apariţia cartierului Bucureştii Noi începe fără doar şi poate cu ctitorirea de către Nicolae şi Ecaterina Basilescu a sfântului lăcaş care le poartă numele. În 1898, în vremea Regelui Carol I, când s-a pus piatra de temelie a bisericii, nu mai exista nicio altă construcţie pe moşia Măicănesti- Grefoaicele, al cărei proprietar era decanul facultătii de drept Nicolae Basilescu.
“Când s-a pus piatra de temeilie, cine a mai fost atunci martor, pe lângă familia ctitorilor – Basilescu, mitropolitul Iosif Gheorghian, care și-a pus și el semnătura pe actul de fundație. De asemenea, și prim-ministrul de atunci Dimitrie Sturza este trecut pe acest act de fundație al bisericii noastre”, spune preotul paroh Emilian Soare.
Doi ani mai târziu Ecaterina, soţia lui Nicolae, avea să fie înmormântată în cavoul de la subsol.
Până în anul 1922 a fost folosită drept capelă familiei ctitorilor, apoi, după îndelungi tergiversări, ctitoria lui Nicolae Basilescu devine biserică parohială spre bucuria duhovnicească a locuitorilor din zonă.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
Basilescu a ridicat biserica cu ajutorul arhitecţilor George Mandrea și Kaparovschi. Pictura interioară a fost realizată de danezul Exner, care a folosit acelaşi stil întâlnit la bisericile Mănăstirii Curtea de Argeș, Sfinții Trei Ierarhi din Iași și cea a Mănăstirii Sinaia.
Dacă prima pictură interioară a fost deteriorată în timpul Primului Război Mondial, când a folosit ca depozit şi loc de refugiu, refăcută ulterior de un pictor necunoscut, în exterior există superbe picturi pe porţelan ale căror culori vii au rămas neatinse de vremuri şi intemperii.
“Pe peretele de vest avem cele două tablouri ale ctitorilor Bisericii Basilescu, respectiv Nicolae Basilescu cu cele două fiice Lidia și Margareta, iar în partea cealaltă avem tabloul cu Ecaterina Basilescu”, mai spune preotul paroh.
În anii ‘45 și ’46 ai secolului trecut ferestrele au fost împodobite cu minunate vitralii realizate de Traian Pârvu. Unul fiind o donaţie a fraţilor Anania. Valeriu Anania pe numele de mirean, avea să devină mai târziu Bartolomeu Anania, scriitor şi arhiepiscop al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.
Biserica Basilescu cu hramurile Sfântul Nicolae și Sfânta Ecaterina se află într-un parc imens, împodobit cu flori viu colorate şi copaci. Liniştea şi pacea învăluie locul în zilele obişnuite, însă duminica şi la marile sărbători biserica se umple de credincioşi.
Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic