București Centenar: Arhivele Naționale ale României, instituția care păstrează vie istoria. Directorul Ioan Drăgan: Documente despre Casa Regală, Regina Maria, Ceaușescu și scrisori de pe front, printre cele mai căutate de români (FOTO, VIDEO)

Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

1 Decembrie 1918 reprezintă un moment istoric crucial pentru identitatea poporului nostru: momentul Marii Uniri – idealul național. Iar una dintre instituțiile care au păstrat vie memoria poporului român este “Arhiva Națională a României”.

Instituția aduce în fața publicului date interesante despre protejarea mărturiilor documentare relevante pentru memoria și identitatea națională, dar și despre contribuția la promovarea democrației și la buna funcționare a administrației publice.

Instituția Arhivele Naționale ale României are un rol esențial în dezvoltarea culturii naționale, prin înțelegerea experiențelor trecutului și prin accesul liber al cetățenilor la informația de arhivă.

Directorul Ioan Drăgan ne-a vorbit despre instituția pe care o conduce, proiectele pe care le desfășoară în anul Centenarului și cât de important este ca poporul român să nu-și uite istoria.

B1.ro: De când se poate vorbi despre Arhivele Naționale ale României? Când a luat ființă instituția?

Ioan Drăgan: Este un început destul de abrupt. În fruntea instituției, în Moldova, era eminentul savant Gheorghe Asachi, care a și creat un program de colectare a arhivelor, documentelor privitoare la Moldova, de pe cuprinsul țării și din străinatate. Era, dar și rămâne până astăzi un obiectiv al arhivelor.

Instituția a apărut pentru prima dată în Franța, prin Revoluția Franceză, la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Apoi, să spunem la 40-50 de ani acest model a fost preluat în întreaga Europă. Iată, la noi, în 1831.

Pe parcurs, este de notat tentativa din 1840 cu privire la reglementarea sortării şi evaluării documentelor de arhivă, însă abia în 1862, în contextul creat după unirea celor două principate extracarpatice, instituţia Arhivelor este organizată sub o Direcţie Generală, cu sediul la Bucureşti, în vreme ce Arhivele de la Iaşi devin subordonate acesteia.

B1.ro: Cu ce probleme s-a confruntat instituția de-a lungul anilor? S-au pierdut sau deteriorat documente?

Ioan Drăgan: Există câțiva dușmani ai tuturor timpurilor ai arhivelor. Aceștia sunt: focul, apa, războaiele și incultura, neglijența.

În Primul Război Mondial, România a încercat să-și protejeze arhivele statului, instituție condusă la acea vreme de savantul Dimitrie Onciul, prin evacuarea lor în Rusia. Până în 1935, România a avut arhivele la Moscova, împreună cu celebrul tezaur despre care se discută și astăzi ca problemă nerezolvată. În 1935, însă, prin eforturile lui Nicolae Titulescu, eminent om politic și diplomat european, România a obținut înapoi arhivele. Sigur, că ocupația straină și disputele au creat mari distrugeri.

De asemenea, în al Doilea Război Mondial s-au creat asemenea evenimente, distrugeri.

Foto: Arhivele Naționale ale României

B1.ro: Sunt românii interesați de Arhivele Naționale?

Ioan Drăgan: După 1990, interesul pentru arhive a crescut constant. Anul acesta, an Centenar, este un adevărat asalt. Este anul arhivelor. Noi putem dovedi importanța acestei instituții pentru ființa neamului și a statului român.

Noi creăm arhivele viitorului. Ajutăm instituțiile să își țină în ordine documentele.

B1.ro: De la ce an datează cele mai vechi documente pe care le găsim la Arhivele Naționale?

Ioan Drăgan: Avem pergamente de 800 de ani care sunt inctacte, sigilate. Avem documente din Transilvania, din secolul XIII, și din Țara Românească și Moldova din secolul XIV.

B1.ro: Acestea sunt și cele mai valoroase, importante documente?

Ioan Drăgan: Toate sunt importante. Nimic neimportant nu ajunge la arhivă. Dar, într-adevăr, sunt arhivele medievale, ale lui Cuza, Brâncoveanu, ale Casei Regale. Nu pot arăta însă cu degetul unul singur. Sunt mii care strigă același lucru.

B1.ro: Cum sunt păstrate documentele?

Ioan Drăgan: În condiții de umiditate scăzută, temperatură constrantă, 18 grade, și în anumite dispozitive de protecție.

B1.ro: Instituția se modernizează. Am văzut că faceți trecerea la online.

Ioan Drăgan: Digitalizarea are, între altele, scop de conservare, dar și de informare într-o masă mai largă.

Cercetătorul de astăzi dorește să aibă arhiva la el acasă. Facem eforturi să fie online.

Și pe site se menționează că suntem în plin proces de modernizare. Vrem să atingem într-o perioadă suportabilă un nivel european de dezvoltare a arhivelor românești. Până în 2021, vrem să ajungem cât mai aproape de nivelul Uniunii Europene.

Foto: Wikipedia

Documentele vechi pot fi consultate și pe site.

B1.ro: Vă rog să ne vorbiți despre perioada comunistă. Cum a fost afectată instituția “Arhivele Naționale” în acei ani?

Ioan Drăgan: Perioada comunistă este una pe care noi înșine o analizăm și încercăm să-i fixăm valorile sau non valorile. Arhivele au fost atașate la aparatul de propagandă al Partidului Comunist. Și chiar trecerea lor de la Ministerul Învățământului, unde erau până în 1951, la Ministerul de Interne avea rostul de hiperprotecție.

Dincolo de politizare, care a durat până în 1989, lucrul cu care noi am rămas este că, după o perioadă tulbure care a dus și la distrugeri din arhivă, s-a trecut la o politică rațională de păstrare a arhivelor. Structură pe care o păstrăm și astăzi.

După 1965 și până la începul anilor ‘80 s-au făcut importante construcții pentru a putea depozita arhiva. S-au construit 24 de centre pentru arhivele importante.

Pe de o parte, este cenzura care a funcționat în legatură cu arhivele. Pe de altă parte, este dezvoltarea fondului arhivistic. Sigur, distrugeri au fost, mai cu seamă după război și la începutul anilor ‘50. Apoi s-a trecut la arhivare.

Foto: Wikipedia – Vizita lui Nicolae Ceușescu la Chișinău

B1.ro: Se spune că sunt multe date despre Ceaușescu, care nu au fost făcute publice niciodată. E adevărat?

Ioan Drăgan: Noi nu cultivam cenzura. Unele documente au fost expuse la casa Ceaușescu din Primăverii, care s-au putut vedea. Mai ales fotografii. Există și o fototecă online și sunt disponibile.

B1.ro: Care sunt curiozitățile oamenilor care vă vizitează? Ce vor să vadă? Ce caută?

Ioan Drăgan: Este o magie a vizualului. Publicul larg vrea să vadă foarte multe fotografii. Printre cele mai solicitate documente sunt cele despre Casa Regală. Spre exemplu, caietele Reginei Maria. Ea a fost un istoric excepțional. Scria aproape zilnic.

Foto: Jurnalul Reginei Maria

Ioan Drăgan: Tot ce vedeți în librarie ca literatură memorialistică este de la Arhivele Naționale. Orice istoric este liber să vină să cerceteze.

Mai sunt căutate scrisorile de pe front. Și acestea ne dau relatări foarte importante.

B1.ro: Ce proiecte desfășurați în anul sărbătoririi Marii Uniri?

Ioan Drăgan: În an de Centenar, Arhivele Naționale ale României organizează expoziția ‘Viața pe front în înscrieri personale’. Am participat, de asemenea, cu documente la alte expoziții, cum ar fi cele realizate la Muzeul Național de Istorie, în colaborare cu Institutul cultural de la Veneția.

Foto: Arhivele Naționale ale României

Expoziția „Viața pe front în înscrieri personale” cuprinde o selecție de documente și fotografii din patrimoniul Arhivelor Naționale Istorice Centrale și al serviciilor/birourilor județene ale ANR. Este o reflectare a vieții românilor din anii participării României la Primul Război Mondial, din mai multe perspective, umane. Astfel, intrarea României în război și decizia mobilizării este vizualizată prin memorii – multe încă inedite – ale unor scriitori, medici, preoți, cercetași, prizonieri români, soldați și ofițeri români, precum și printr-o selecție de poezii ale soldaților de pe front.

Expoziția reflectă și implicarea Casei Regale a României în război, în special contribuția Reginei Maria, dar și a numeroase doamne din înalta societate, soții și fiice de oameni politici și de militari, în chestiuni de organizare a supraviețuirii populației în spatele frontului și în Bucureștiul aflat sub ocupație.

Expoziția va fi deschisă publicului până la 31 decembrie, luni, miercuri și vineri între orele 8:30-15:30, iar marți și joi între orele 8:30-18:30. Accesul este liber.

B1.ro: În încheiere, spuneți-ne ce ar trebui să rețină românii despre instituția pe care o conduceți.

Ioan Drăgan: Arhivele Naționale ale României este o intituție complexă, care se ocupă și cu istoria și cu documentele zilelor noastre, dar și cu documentele viitorului.

O rubrică de istorie, intitulată „Se întâmpla acum 100 de ani”, poate fi urmărită în cadrul emisiunii „Se întâmplă acum” realizată de Tudor Barbu, pe B1 TV, în fiecare zi, de luni până vineri, până la data de 1 decembrie 2018.

Arhiviștii din cadrul instituției “Arhivele Naționale ale României” vor prezenta publicului evenimente atât din sfera oficială, cât și din viața socială a românilor, în Bucureștii aflați sub ocupație germană, în Iașiul devenit capitală de refugiu și în celelalte regiuni românești. (Puteți urmări AICI materialele difuzate până acum -link)

Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic 1 Decembrie 1918 reprezintă un moment istoric crucial pentru identitatea poporului no

Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic