Blackout în Europa, o temă cât se poate de serioasă: Austria, Germania şi Elveţia îşi avertizează deja populaţia. Green Deal şi criza energetică amplifică temerile privind o pană de curent generală

Scenariul privind o pană de curent generală în toată Europa, un așa-numit blackout care ar lipsi sute de milioane de persoane de surse de curent, a creat îngrijorări în ultimele zile. Deși în cele din urmă informația devenită virală a fost prezentată drept un fake news sau având un conținut prea alarmist, trebuie menționat faptul că ea a fost răspândită inițial de instituții și de marile agenții de știri internaționale, iar tema este una cât se poate de serioasă.

De ce scenariul unui blackout trebuie luat în serios

Totul a pornit de la anunţul ministrului austriac al Apărării, care a îndemnat oamenii să se pregătească pentru situaţii excepţionale. A lansat chiar şi un ghid de supraviețuire în acest sens.  Mai mult, televiziunea de stat austriacă difuzează un material privind un experiment public de gândire despre blackout care prezintă următorul scenariu: „Nimic nu mai funcționează. Șapte zile fără energie electrică“.

Potrivit recomandărilor experților militari austrieci este de așteptat ca în cazul unei întreruperi de curent în Austria să nu existe curent electric pentru cel puțin o zi, iar pentru întreaga Europă sunt așteptate întreruperi de… o săptămână. Conform aceleași surse probabilitatea unui blackout în următorii 5 ani este de 100%. Telefoanele mobile, rețelele fixe și internetul vor fi paralizate. Vor înceta să funcționeze automatele bancare, stațiile de benzină, majoritatea mijloacelor de transport în comun, lifturile, sistemele de încălzire și răcire, vor fi probleme semnificative în aprovizionarea cu apă și în funcționarea canalizării.

Informațiile despre un blackout au fost invocate și de către instituțiile din Germania.  Autoritatea federală din Germania pentru protectia populației vine cu recomadări cu privire la o posibilă pană de curent generală. Potrivit instituției, cele mai mari riscuri sunt cele care vizează izbucnirea unor incendii în lanț, dincolo de dificultatea procurării hranei. Dacă sursele de încălzire și de lumină alimentate cu gaz, lumânările și alte asemenea sunt acționate în cazul unei pene de curent, există un risc crescut de incendiu din cauza manipulării necorespunzătoare a acestor dispozitive sau a funcționării lor nesupravegheate.

Potrivit Reuters, Guvernul elvețian ia în calcul o pană generală ce se poate întinde pe două zile, în cel mai sumbru scenariu, până în 2025.  În aceste condiții, autoritățile elvețiene au planificat cum să întărească rețeaua de electricitate internă, pe măsură ce face tranziția către producerea de energie din surse regenerabile și hidroenergie, în timp ce elimină treptat energia nucleară.

Elveția păstrează o atenție specială pentru anul 2025, când intră în vigoare noile norme UE care cer operatorilor europeni de sisteme de transport să mențină liberă cel puțin 70% din capacitățile rețelei transfrontaliere pentru comercializarea energiei electrice în UE.

Impactul acestui fapt asupra Elveției, care nu este membră a UE, este neclar, dar ar putea reduce semnificativ capacitatea de import de energie a Elveției.

Panică generalizată de criza energetică

Informaţiile privind o pană de curent au creat panică şi pe fondul unei crize majore de energie la nivel mondial. Producția scăzută concomitent cu reapariția bruscă a cererii a dat alarma înainte de iarnă, când este nevoie de mai multă energie pentru iluminarea și încălzirea caselor. Guvernele din întreaga lume încearcă să limiteze impactul asupra consumatorilor, dar recunosc că este posibil să nu reușească să prevină creșterea facturilor.

O complicație mai mare a situației este creșterea presiunii asupra guvernelor pentru a accelera tranziția către o energie mai curată.

În China, întreruperile de curent pentru rezidenți au început deja, în timp ce în India centralele electrice caută cărbune. Avocații consumatorilor din Europa cer interzicerea deconectărilor în cazul în care clienții nu pot plăti cu promptitudine ceea ce datorează.

„Acest șoc al prețurilor este o criză neașteptată într-un moment critic”, a declarat comisarul pentru energie, Kadri Simson.

În Europa, gazele naturale se tranzacționează acum cu o creștere de peste 130% de la începutul lunii septembrie și de peste opt ori mai mult decât anul trecut, potrivit datelor de la Independent Commodity Intelligence. Servicii.

În Asia de Est, costul gazelor naturale a crescut cu 85% de la începutul lunii septembrie, atingând aproximativ 204 de dolari pe baril în termeni de petrol.

Este foarte posibil ca această criză a energiei să fie alimentată chiar de panica unui scenariu sumbru potrivit căruia la iarnă statele nu vor putea să asigure suficiente surse de energie.  Este o anxietate care a determinat piața să se rupă de fundamentele cererii și ofertei.

Cum complică tranziția accelerată către o energie verde lucrurile

O presiune suplimentară asupra guvernelor este dată de tranziția către energia verde, care presupune o reducere a folosirii resurselor convenționale.

O tranziție prea rapidă la energia verde a creat la nivel mondial un deficit de aprovizionare, deoarece producătorii globali canalizează din ce în ce mai multe fonduri către surse alternative.

Deși odată cu repornirea economiilor la nivel mondial a fost declanșată o sete uriași pentru petrol, producătorii se confruntă cu o presiune crescândă pentru a trece la forme mai curate de energie, în contextul în care guvernele își intensifică eforturile pentru a preveni schimbările climatice dăunătoare.

Obiectivele ambițioase cuprinse în Green Deal par să crească și mai mult asemenea vulnerabilități de aprovizionare. Uniunea Europeană încearcă să oblige statele să adere la o țintă climatică pentru 2030, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% față de nivelurile din 1990.

Încercarea Comisiei de a elimina rapid energia produsă pe bază de hidrocarburi, concomitent cu o dependență energetică tot mai mare a statelor UE, a creat disensiuni în interiorul blocului comunitar. Creșterea prețurilor la energie au determinat unele state, printre care și România, să ceară ca gazul natural și energia nucleară să fie considerate soluții necesare, iar Comisia să faciliteze investițiile în aceste două tehnologii.

Disensiuni la conferința climatică de la Glasgow. Premierul Cehiei denunță Green Deal

Discuțiile despre posibilitatea unui blackout vin pe fondul crizei energetice de pe continent, care a împins statele europene să ia măsuri decisive și să plafoneze prețurile în sector, să ofere compensații la factură sau, după caz, să reducă taxele și să ofere ajutoare pentru familii.

Scenariul penei de curent a fost respins drept fake news pe fondul Conferinței climatice de la Glasgow, COP26, unde liderii mondiali au făcut noi pledoarii pentru trecerea la energie verde. Cu toate acestea, există voci care spun că tocmai această tranziție amenință stabilitatea energetică a continentului.

Este și cazul premierului ceh Andrej Babis, care în marja COP26 a reclamat că inclusiv Pactul verde european, așa-numitul Green Deal, a jucat un rol important în creșterea prețurilor energie. Oficialul spune că acordul stabilește niște ținte fără să ia în seamă mixul energetic național și că va avea un impact economic devastator asupra țărilor care nu îndeplinesc obiectivele prevăzute.

La COP26 a participat și președintele Klaus Iohannis, care de asemenea a pledat pentru tranziția verde și care spune că România se angajează să contribuie la reducerea emisiilor UE cu 55% până în 2030.

Cu un sector energetic care resimte tot mai multă presiune, inclusiv din cauza obiectivelor de tranziție verde, tema unui blackout european rămâne una de actualitate și deocamdată pare să alerteze doar autoritățile statelor din Europa Centrală, care își pregătesc cetățenii pentru situația în care vor rămâne fără curent electric timp de mai multe zile.