China dă startul celor mai de amploare exerciții militare de până acum desfășurate în mările din jurul Taiwanului, în urma vizitei politicianului american Nancy Pelosi, arată BBC.
Exercițiile cu focuri reale au început la ora locală 12:00 (04:00) și în mai multe zone, exercițiile ar urma să aibă loc la mai puțin de 12 mile de insulă. Taiwanul a declarat că China încearcă să schimbe status quo-ul în regiune.
Pelosi a efectuat o vizită scurtă, dar controversată, în Taiwan, pe care China îl consideră o provincie separatistă.
Exercițiile sunt principalul răspuns al Beijingului, deși acesta a blocat, de asemenea, unele schimburi comerciale cu insula.
Exercițiile urmează să aibă loc pe căi navigabile aglomerate și vor include trageri cu muniție reală cu rază lungă de acțiune, potrivit Beijingului.
Taiwanul spune că acestea echivalează cu o blocadă maritimă și aeriană, în timp ce SUA au declarat că exercițiile sunt iresponsabile și ar putea scăpa de sub control.
Analistul Bonnie Lin a declarat pentru BBC că armata taiwaneză va reacționa cu prudență, dar că există încă riscul unei confruntări: „De exemplu, dacă China decide să zboare cu avioane deasupra spațiului aerian al Taiwanului, există o șansă ca Taiwanul să încerce să le intercepteze. Și am putea asista la o coliziune în aer, am putea asista la o mulțime de scenarii diferite”.
Mai multe ministere au suferit în urma unor atacuri cibernetice în ultimele zile, a declarat guvernul taiwanez.
Japonia și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la zonele acoperite de exercițiile militare, despre care spune că se suprapun cu zona sa economică exclusivă (ZEE).
În replică, purtătoarea de cuvânt a guvernului chinez, Hua Chunying, a declarat că Beijingul nu acceptă „așa-zisa” ZEE a Japoniei.
Pe de altă parte Taiwanul s-ar putea simți obligat să își apere propriile ape iar Marina are deja pregătit grupul de luptă al portavionului USS Ronald Reagan în apropiere, în Marea Filipinelor.
Statele Unite ale Americii nu se poate hotărâ cu cine e mai profitabil să țină. Pe de o parte respectă politica „O singură Chină”, care recunoaște un singur guvern chinez, ceea ce îi conferă legături formale cu Beijingul și nu cu Taiwanul.
Pe de altă parte, menține o relație „neoficială solidă” cu insula, care include vânzarea de arme pentru ca Taiwanul să se poată apăra.