Ţările în ale căror politici interne s-ar fi amestecat Rusia în ultimii ani, cu scopul de a le destabiliza (FOTO, VIDEO)

Vineri, Curtea Supremă de Justiţie a Spaniei (Audiencia Nacional) a demarat o investigaţie pentru a determina dacă Rusia a avut vreun rol în instabilitatea prin care Catalonia a trecut în anii 2016-2017, cu ocazia organizării referendumului ilegal de independență.

Mai exact, investigația ar viza aşa-numita „Unitate 29155”, din cadrul GRU (serviciile de informaţii ale armatei ruse), care este suspectatăcă ar fi fost implicată şi în alte episoade de instabilitate din Europa. Zvonuri cu privire la o posibilă implicare a Rusiei în evenimentele din Catalonia existau, însă, încădin 2016-2017. Chiar CNN relata, la acea dată, cum surse finanțate de Moscova fabricau fotografii cu jandarmi care băteau demonstranți, jandarmi care ulterior s-a dovedit că nici macar nu proveneau din Spania. Imaginile erau, totuși, răspandite prin canalele de social media pentru a accentua starea de nemulțumire a populației din Catalonia.

În 2017, Catalonia a susţinut un referendum de independență unilateral. Un astfel de gest este interzis în orice regiune a Spaniei fără acordul prealabil al parlamentului. Acord pe care Catalonia nu doar că nu-l avea, dar nici măcar nu încercase să-l obţină. Din aceste motive, inclusiv instanţele de judecată au declarat referendumul ilegal. Iar recent, mai mulţi liderii separatişti au fost condamnaţi la ani grei de închisoare pentru organizarea referendumului de separare de Spania.

Foto: Quim Torra, preşedintele guvernului Cataloniei, un susţinător al ruperii de Spania (sursăfoto: hepta.ro)

Ţările în ale căror politici interne este acuzată Rusia că s-a amestecat în ultimii ani, cu scopul de a le destabiliza

În ultimii ani, Rusia a fost acuzată că a susţinut mai multe operaţiuni de destabilizare internă a mai multor state-membre UE – şi implicit a Uniunii per ansamblu – printre care:

Marea Britanie I – Moscova este suspectatăcă ar fi susţinut financiar campania pro-Brexit, precum şi mai mulţi politicieni marcanţi eurosceptici (unii chiar din Partidul lui Boris Johnson). Detalii pe această temă ar urma să dezvăluie raportul conceput de Mi5 şi Mi6 şi a cărei publicare este întârziată în mod deliberatde guvernul Boris Johnson pe motiv că „ar putea influenţa rezultatul votului de la parlamentarele de pe 12 noiembrie”;

Marea Britanie II– Rusia este acuzată şi de tentativade asasinat a fostului agent rus, Sergei V. Skripal, şi a fiicei acestuia, Yulia Skripal, cu neurotoxina „Nivochok”. Ambii locuind pe teritoriu britanic. Tentativa a eşuat, însă, rezultând în schimb cu moartea unei britanice;

Marea Britanie III – un membru al serviciilor de informaţii ruse ar fi încercat să spargă serverele Ministerului de Externe britanic, în martie 2018. Operaţiunea ar fi fost încercată printr-un agent al unităţii „Sandworm”, din cadrul GRU. Operațiunea a eşuat;

Franţa – Moscova este suspectată că a susţinut informativ şi financiar protestele „Vestelor Galbene”. De asemenea, existăsuspiciuni că ar fi susţinut financiar partidele anti-europene conduse de Marine Le Pen, în speţă „Frontul Naţional” şi „Adunarea Naţională” (care în esenţă tot Frontul Naţional este);

Italia – Moscova este suspectatăcă a susţinut financiar partidele anti-europene „Mişcarea 5 Stele”, condusă de Luigi Di Maio, şi „Liga Nordului”, condus de Matteo Salvini;

Olanda – Moscova (prin „Unitatea 29155” a GRU) ar fi încercat să spargă serverele „Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice”, situată în Haga. Tentativă, a fost, însă, dejucatăde serviciile de informaţii olandeze şi britanice;

Bulgaria – Moscova (tot prin „Unitatea 29155” a GRU) ar fi încercat să otrăvească un comerciant de arme, prin otrăvire;

Republica Moldova – Rusia (de asemenea, prin „Unitatea 29155” a GRU) ar fi desfăşurat o campanie de destabilizare a Republicii Moldova.

„Destabilizarea” este un instrument frecvent utilizat de Moscova pentru a influenţa traseul unui stat în direcţia pe care şi-o doreşte Moscova. Ca instrumente în acest sens, Rusia a folosit serviciile de informații (ex. GRU, FSB), acapararea unor sectoare economice ale țărilor țintă sau crearea unor conflicte înghețate (ex. Transnistria, Abhazia, Oseția de Sud, Nagorno-Karabakh, Peninsula Crimeea sau Donbas).

Foto: Carles Puigdemont, fostul preşedinte al guvernului Cataloniei, aflat acum în exil (sursă foto: Facebook / Carles Puigdemont)