Parlamentul European, mesaj către Beijing: ‘UE nu poate avea relaţii normale cu China atâta timp cât menţine lagărele de muncă forţată’. Se cere sancționarea Chinei

China trebuie să închidă „imediat” centrele de re-educare militare din provincia nord-vestică Xinjian, Uniunea Europeană nu doreşte produse rezultate din munca forţată, iar Beijingul nu se mai poate folosi de argumentul „terorismului” pentru a justifica minciunile privitoare la represaliile îndreptate împotriva populaţiei uighure, s-au numărat printre mesajele grupurilor parlamentare din cadrul Parlamentului European, transmise miercuri seară.

China este acuzată că a închis aproximativ un milion de persoane (toţi membri ai comunităţii uighure) în aşa-numite „centre de re-educare”, în care deţinuţii ar fi forţaţi să muncească, produsele fiind ulterior trimise către export.În plus, deținutii ar fi torturați și îndoctrinați.

„Provincia Xinjiang a fost transformată într-un centru uriaş de supraveghere, în masă, pentru controlul social. (…) Uighurii sunt forţaţi să renunţe la identitatea lor religioasă şi culturală. Trebuie să facem apel la guvernul chinez să elibereze toţi deţinuţii reţinuţi fără motiv”, a precizat reprezentanta Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor şi Democraților (S&D).

„Uighurii au fost supuşi unor represalii fără precedent. (…) Foarte mulţi uighuri au fost forţaţi (…) să jure credinţa guvernului chinez. Trebuie să sancţionăm încălcarea drepturilor omului. Guvernul chinez trebuie să închidă toate centrele de detenţie şi să-i elibereze pe deţinuţi. Nu putem să stăm deoparte şi să avem o relaţie normală cu China, în timp ce au loc aceste abuzuri. Este, probabil, cea mai gravă încălcare a drepturilor omului din lume, în momentul de față”, a declarat reprezentantul grupului Renew Europe.

În trecut, Beijingul şi-a justificat reprimarea populaţiei uighure prin faptul că în Xinjiang ar avea loc atacuri teroriste. Atacuri teroriste au avut, într-adevăr, loc în regiune, însă este discutabil exact câte intervenţii armate ale Beijingului au fost motivate de acest aspect.

„Combaterea terorismului este necesară, însă nu poate fi folosită ca o scuză. (…) Considerăm că este momentul să punem capăt minciunilor şi să se închidă aceste lagăre. Parlamentul face apel să se oprească toate exporturile de produse şi servicii care sunt folosite pentru supravegherea cibernetică. Munca din acest lagăre nu trebuie să vină în companiile europene (…) . Produsele care intervin din munca forţată trebuie să fie interzise în Uniunea Europeană. Avem, de asemenea, nevoie de un mecanism de sancţionare pentru încălcarea drepturilor omului”, a indicat reprezentantul Grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană.

Poziţia Grupului Verzilor a coincis cu cea a Grupul Partidului Popular European (PPE), care a cerut Bruxelles-ului să interzică produsele confecționate în lagărele din provincia chineză Xinjiang. Joi, grupul PPE ar urma să înainteze o rezoluție care să cearăsancționarea Chinei.

Au existat, însă, şi voci din rândul parlamentarilor europeni care au cerut impunerea de sancţiuni Chinei sau cetăţenilor chinezi care se fac vinovaţi pentru participarea la sistemul lagărelor de muncă. De asemenea, s-a cerut sancționarea întreprinderlor (inclusiv a celor europene) care comercializează produse rezultate din așa-numitele „centre de re-educare”.

Însă în ciuda poziţiei Parlamentului European, este de reamintit faptul că în timpul vizitei lui Emmanuel Macron din China (de la începutul lunii noiembrie) Parisul şi Beijingul au semnat acorduri în valoare de 15 miliarde de dolari. Franţa fiind unul dintre pilonii de bază ai Uniunii Europene. Asta în condiţiile în care tot Frântă a susţinut o politică externă şi de securitate comună mai agresivă şi chiar înfiinţarea unei armate europene.

Foto: Membriai comunităţii uighure din Xinjiang (sursă foto: hepta.ro)

De ce este provincia Xinjian considerată drept „problematică” pentru Beijing

Regimul comunist chinez este cunoscut pentru utilizarea forţelor sale armate cu scopul reprimării demonstraţiilor. Metoda nu a fost patentată de comunişti, fiind folosită inclusiv în perioada Imperiului Celest şi în perioada Chinei naţionaliste (1931-1949). Dar în timpul lui Mao Zedong, forțele terestre chineze au primit mai multe atribuţii care le-au transformat într-o adevărată forță poliţienească, și mai puțin într-o armată propriu-zisă. Acest caracter de forță poliţienească s-a păstrat până în urmă cu câţiva ani, atunci când Beijingul a decis reformarea forţelor armate pentru a o aduce la nivelul ambiţiilor sale regionale şi globale.

Xinjian este, în esenţă, o zonă tampon a Chinei – la fel cum sunt Manciuria şi Tibet. Însă este o regiune în care majoritara este populaţia uighura, nu cea han (adică chinezii). În plus, peste 50% din această populaţie este musulmană. La aceste caracteristici se mai adaugă şi teama fundamentală a Partidului Comunist Chinez de absolut orice formă de nesupunere socială care ar putea să ducă, într-un fel sau altul, la o nouă fragmentare a Chinei.

Din aceste motive, Partidul Comunist Chinez a utilizat forţele armate (sau trupele paramilitare) împotriva populaţiilor uighure în mai multe cazuri. Tot din acelaşi motiv, refuza să facă concesii majore demonstranţilor din Hong Kong sau a reprimat violent mai multe demonstraţii de amploare redusă din diferite oraşe. Cel mai faimos episod în acest sens rămâne, însă, în continuare cel din Piaţa Tiananmen, din 1989.