Controversatul proiect ‘Nord Stream 2’, tot mai aproape de finalizare. Rusia şi Germania nu renunţă la planuri, în ciuda numeroaselor proteste ale UE și SUA (FOTO)

Construcţia porţiunii finlandeze a conductei de gaze Nord Stream 2 a fost finalizată, a anunţat preşedintele rus, Vladimir Putin, în timpul unei vizite oficiale efectuate la Helsinki, citat de Reuters.

În plus, Vladimir Putin a lăudat legăturile puternice cu Finlanda, o ţară în care persistă teama unei noi invazii ruse – acesta fiind, parţial, şi motivul pentru care încă nu a intrat în NATO.

„Relaţia noastră cu Finlanda a crescut în mod tradiţional mai degrabă continuu, în fiecare domeniu”, i-a transmis Vladimir Putin preşedintelui finlandez Sauli Niinistö.

Nu în ultimul rând, Vladimir Putin a mai declarat că Rusia va începe să emită vize electronice pentru unele ţări ale Uniunii Europene începând cu 1 octombrie, fără însă să numească exact care sunt acele ţări.

Finlanda deţine în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Gazoductul Nord Stream 2va face legătura directă între Germania şi Federaţia Rusă, ocolind state „problematice”, precum Ucraina şi Polonia. Acesta fiind de altfel şi unul dintre pricipalele motive pentru care Germania a fost criticată.De precizat că Nord Stream 2 face parte dintr-o serie mai largă de gazoducte pe care Rusia le are (sau le avea) în plan.

Ea mai intenţionează să construiască gazoductul „TurkStream”, menit să transporte gaz în sudul şi centrul Uniunii Europene. Iar în est, Rusia intenţionează să construiască „Puterea Siberiei”, un gazoduct lung de 4.000 de kilometri, care va transporta gaz în până în China – una dintre cele mai mari piețe din lume. Pentru Rusia, acest gazoduct are rolul de a reduce dependenţa sa de pieţele Uniunii Europene.

Altfel spus, prin „Nord Stream 2″şi „Turkstream”, Moscova vrea să adâncească dependența Uniunii Europene de gazul său şi în acelaşi timp să-şi reducă propria dependență financiară de pieţele Uniunii Europene.

Foto: Președintele rus, Vladimir Putin (stânga) și omologul său finlandez, Sauli Niinistö (sursă foto: Facebook / Vladimir Putin)

• Germania, puternic criticată de proprii aliaţi…pe care îi ignoră în numele interesului naţional

În ultimii ani, Germania a fost puternic criticată pentru proiectul „Nord Stream 2”. Criticile venind atât din partea unei bune părţi a Uniunii Europene (inclusiv a României), cât şi din partea Statelor Unite. Chiar în urmă cu câteva zile, președintele Klaus Iohannis si omologul sau american, Donald Trump, au semnat o declaraţie comună în care cele două state se pronunţă împotriva proiectului.

Motivele de îngrijorare fiind legate de faptul că, prin adâncirea dependenţei de gazul rusesc, este erodată securitatea energetică a întregii Uniuni Europene. În plus, Nord Stream 2 (la fel ca şi Nord Stream 1) ocoleşte Ucraina, existând motive de îngrijorare că situaţia geopolitică a acesteia va fi slăbită. Asta în condiţiile în care Ucraina a semnat un acord de asociere cu UE, având în vedere aderarea cândva în următorii ani – fiind practic smulsă din sfera de influență a Rusiei.

În aprilie 2018, Donald Trump precizase că: „Germania se conectează printr-o conductă de Rusia, către care va plăti miliarde de dolari pentru energie. Care e faza cu asta? Cum adică Germania va plăti sume mari de bani către Rusia? Asta nu e în regulă”.

Tot Donald Trump a precizat că proiectul este „inoportun” și că „este foarte nociv pentru NATO”.

Însă și președintele Consiliului European, Donald Tusk, s-a pronunțat împotriva proiectului, caracterizându-l drept „o greșeală”.

Foto: Traseul parcurs de gazoductul Nord Stream 2 (sursa foto: Nord Stream 2)

• Motivele din spatele construirii Nord Stream II

În cazul Germaniei, motivele sunt multiple și strict economice (ignorând aspectele de securitate). Pe de o parte, nevoile sale industriale necesită o cantitate tot mai mare de gaze naturale. Un alt motiv îl reprezintă faptul că Berlinul nu mai doreşte să fie afectat de eventualele întreruperi ale gazelor naturale pe care Federaţia Rusă le-ar putea face (şi cum, de altfel, le-a şi făcut în legătură cu Ucraina).

În sfârşit, Germania are în plan renunţarea la sursele de energie considerate poluante (cărbune, energie nucleară) şi adoptarea unora non-poluante (energie solară sau eoliana) sau a unora considerate mai puţin poluante, printre care şi gazul natural.

Pentru Federaţia Rusă, conductele Nord Stream I şi Nord Stream II au fost construite din trei motive principale. În primul rând, Germania este cel mai mare client al său din Europa.

În al doilea rând, are tot interesul să adâncească dependența energetică a Europei –potrivit datelor Comisiei, UE estedependentăîn proporție de46,9% de Rusia.

Şi în al treilea rând, tocmai pentru a avea posibilitatea de a întrerupe livrările de gaze naturale către Ucraina atunci când doreşte să pună presiune pe Kiev (un gest pe care l-a mai făcut de câteva ori în ultimii 19 ani).

Pentru a preveni această situaţie, Germania a convins partea rusă să păstreze, tot timpul, un minimum de livrări de gaze către Ucraina, indiferent de situaţie.

Însă Federaţia Rusă are deja un istoric destul de lung de încălcare a angajamentelor internaţionale asumate în scris. După cum a demonstrat-o în cazul anexării Pen. Crimeea, a invadării estului Ucrainei, a încălcării repetate a tratatului nuclear INF sau a capturării celor trei nave ucrainene în Marea Azov. Toate aceste episoade fiind înregistrate în doar ultimii cinci ani.