Boris Johnson nu este de acord cu un nou referendum pentru independenţa Scoţiei. Votul ar avea, totuşi, şanse. Cine l-ar susţine 

Premierul britanic Boris Johnson a respins categoric ideea unui al doilea referendum de independentă pentru Scotia pe motiv ca problema a fost stabilită cu „un vot odată la o genertie”, transmite BBC.

„Nu cred că oamenii din această ţară cred că referendumurile sunt cea mai bună soluţie pentru păstrarea armoniei”, a declarat Boris Johnson pentru Sky News, deşi tot el a fost cel care a susţinut ideea unui referendum pentru Brexit.

Partidul Laburist, însă, a sugerat că nu ar încerca să blocheze un referendum de independență.

Premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, a readus în prim-plan încă din 2016 ideea de independență, dar a evitat să facă pași concreți în acest sens, cu condiţia ca Marea Britanie să nu iasă din Uniunea Europeană. Recent, însă, a precizat că la câteva zile după alegerile anticipate din 12 decembrie, va cere aprobarea pentru organizarea unui al doilea referendum de independentă.

Acordul Londrei este obligatoriu pentru organizarea unui referendum legal – asta pentru a se evita situaţia Cataluniei.

Permisiune pe care este foarte posibil să nu o primească, tocmai pentru a se evita o eventuală dezintegrare a regatului, o evoluţie ce ar complica foarte mult situaţia Marii Britanii. De altfel, atât Partidul Conservator, cât şi cel Laburist au indicat deja că nu susţin ideea unui referendum pentru independenţă.

La rerefendumul de independență din 2014, un procentaj de 55,3% dintre votanţi au votat împotriva ruperii de Regatul Unit, în timp ce 44,7% au votat în favoarea.

El a fost, însă, organizat cu doi ani înainte de referendumul pentru Brexit, ulterior apărând suspiciuni că ordinea referendumului a fost în mod deliberat stabilită aşa, pentru a se evita dezmembrarea Regatului Unit.

Mai ales că la referendumul pentru Brexit din 2016, Scoţia a votat într-un mod covârşitor în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană, cu un procentaj de 62%, factorii politici de la Edinburgh declarând public, de mai multe, ori că Brexitul nu ar trebui să aibă loc.

În situaţia ipotetică a unei ruperi de Regatul Unit, Scoţia nu ar deveni automat stat-membru UE. La fel ca toţi cei încă 28 de membri ai Uniunii, şi Scoţia ar trebui să parcurgă aceiaşi pași legali. Singura diferenţă ar fi că, foarte probabil, etapele ar fi parcurse mai repede.

Foto:Premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon (sursăfoto: Facebook /Nicola Sturgeon)

Cronologia evoluțiilorimportante de anul acesta legate deBrexit

• 29 octombrie – Parlamentul britanic îșidăconsimțămânatul pentru organizarea de alegeri anticipate pe data de 12 decembrie;
• 28 octombrie– Camera ComunelorrespingepropunerealuiBoris Johnsonde organizarea de alegeri anticipate pe 12 decembrie;
• 28 octombrie– Consiliul Europeanaprobă amânareaBrexituluipentru data de 31 ianuarie 2020;
• 22 octombrie– Parlamentul britanicaprobătranspunereaacordului deBrexitîn legislația națională;
• 17 octombrie–Boris Johnsonși liderii UEau căzut de acordcu privire la un acord deBrexit
• 17 octombrie– Consiliul Europeana aprobatnoul acord pentruBrexitși au adoptat o declarație politică privind relațiile viitoare
• 2 octombrie– GuvernulBoris JohnsonînainteazăUniunii Europeneo propuneredeBrexitcare, printre altele, ar duce la încălcarea „Acordului de la Belfast”;
• 24 septembrie– Instanţa Supremă britanicădeclară ilegală motivareaîn baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului;
• 18 septembrie– Parlamentul European adoptăo rezoluţie prin care susţine o nouă amânareaBrexitului;
• 18 septembrie– Scoţia anunțăun nou referendum pentru independențăîn cazul unuiBrexitfără acord;
• 11 Septembrie– Curtea de Apel din Scoţiadeclară ilegală motivareaîn baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului. Decizia a fostatacatăla Curtea Supremă;
• 9 septembrie–Camera Comunelorrespingeși a doua solicitare a premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate șiintră în vigoaresuspendarea parlamentului britanic;
• 9 septembrie– Regina Elisabeta a II-aa promulgatlegea care împiedică un Brexitfără acord
• 4 septembrie–Camera Comunelorrespingesolicitarea premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate;
• 4 septembrie–Camera Comuneloraprobă o legecare împiedică ieșirea din Uniunea Europeană fără un acord;
• 3 septembrie–Boris Johnsonpierde majoritateaînCamera Comunelor;
• 28 august–Boris Johnsoni-a cerut reginei Elisabeta a II-asă suspendeParlamentul, solicitare ce i-a fost acceptată;
• 18 august– GuvernulBoris Johnsona abrogatActul din 1972, prin care Marea Britanie a aderat laUniunea Europeana
• 27 iulie–Boris Johnsondevine prim-ministrulMarii Britanii;
• 26 mai– „PartidulBrexit” (o formațiune anti-europeană) a câștigat alegerile europarlamentare din 2019;
• 24 mai– Theresa Mayîşi anunță demisiadin funcţia de prim-ministru al Marii Britanii;
• 10 aprilie– Uniunea EuropeanăamânăBrexitul până la data de 31 octombrie 2019;
• 5 aprilie-Theresa MaysolicităUniunii Europene o amânare aBrexitului până pe 30 iunie 2019;
• 3 aprilie– Parlamentul britanico obligăpe Theresa May să asigure unBrexit„ordonat” (adicăcu acord) sau să obţină o nouă amânareaBrexitului, în situaţia în care tot Parlamentul britanic va respinge şi următorul acord deBrexit;
• 1 aprilie– Parlamentul britanic dăvoturi indicativenegativecu privire la unreferendum pe acord, a unei prelungiri a perioadei de negocieri și a rămânerii în structurile comunitare;
• 29 martie– Parlamentul britanicrespinge, pentru a treia oara, acordul deBrexit;
• 21 martie– Uniunea Europeanărespingepropunerea Marii Britanii de amânare aBrexitului pana pe 30 iunie, stabilind ziua de 12 aprilie ca dată limită, cu posibilitatea extinderii perioadei pânăpe 22 mai în situația în care va exista un acord;
• 20 martie– Premierul Theresa Maysolicităo prelungire a perioadei deBrexitpână oe 30 iunie;
• 14 martie– Parlamentul britanicrespingeideea susţinerii unui al doilea referendum;
• 14 martie– Parlamentul britanicaprobăideea amânăriiBrexitului;
• 13 martie– Parlamentul britanicse pronunţăîmpotrivaunuiBrexitfără acord. Votul este, însă, doar consultativ;
• 12 martie– Parlamentul britanicrespingeşi al doilea acord deBrexit;
• 14 februarie– Parlamentul britanicrespingeprimul acord deBrexit.