Au loc alegeri parlamentare în Marea Britanie. Miza: Brexitul. Care sunt favoriţii şi ce s-ar putea întâmpla (FOTO)

Marea Britanie organizează, joi, alegeri generale (adică pentru parlament) în cadrul cărora favoriţi la a obține cele mai multe locuri sunt Partidul Conservator şi Partidul Laburist, dar a căror miză principală cea este soarta Brexitului, aratăBBC.

Potrivit sondajelor, Partidul Conservator ar urma să obțină cele mai multe locuri în parlament, în ciuda numeroaselor controverse din jurul premierului Boris Johnson.

Alegătorii sunt aşteptaţi la 650 de secţii de votare din Regatul Unit, care vor putea vota până la ora 22:00 (ora Londrei). Candidaţii se bat pentru un număr de 650 de locuri.

Miza alegerilor este una imensă: soarta Brexitului şi foarte posibil, a Regatului Unit pe termen lung. Din aceste motive, alegerile de joi sunt cele mai importante din ultimele decenii din Marea Britanie.

Ce s-ar putea întâmpla dacă ar câştiga Partidul Conservator

Principalul mesaj electoral al lui Boris Johson, liderul conservatorilor, a fost „Să facem Brexitul!” (Get Brexit Done!). Din acest punct de vedere, direcţia lui a fost foarte clară pe tot parcursul campaniei electorale, Boris Johnson folosind acest mesaj inclusiv în timpul dezbaterii electorale televizate cu principalul său contracandidat, Jeremy Corbyn.

În plus, el a promis că va înfăptui Brexitul înainte de data-limita de 31 ianuarie 2020, un scenariu foarte probabil în situaţia în care parlamentul britanic va fi dominat de Partidul Conservator şi de Partidul Brexit (un scenariu, de asemenea, foarte probabil).

În situaţia în care Partidul Conservator şi Partidul Brexit nu vor avea, însă, o majoritate confortabilă, este foarte probabil că dezbaterile din parlamentul britanic să continue. Asta din cauza faptului că o bună parte a partidelor oponente nu susţin Brexitul.

Partidul Conservator s-a bucurat şi de susţinerea lui Nigel Farage, un mai vechi aliat al lui Boris Johnson din timpul campaniei pentru Brexit din 2016. Acesta a cerut propriului partid (Partidul Brexit) să nu candideze pe locurile din parlament pe care candidează membri Partidului Conservator. În schimb, le-a cerut să vizeze în mod special locurile la care au candidat membri Partidului Laburist.

Decizia lui Nigel Farage nu a fost lipsită de critici – inclusiv din cadrul propriului partid -, însă chiar şi-aşa, ea a fost aplicată.

Foto: Boris Johnson, liderul Partidului Conservator (sursăfoto: Hepta.ro)

Ce s-ar putea întâmpla dacă ar câştiga Partidul Laburist

De cealaltă parte, mesajele lui Jeremy Corbyn cu privire la Brexit au fost foarte confuze. Liderul Partidului Laburist a refuzat, în repetate rânduri, să precizeze ce va face cu privire la Brexit în situaţia în care va câştiga alegerile. Singurul lucru pe care l-a declarat a fost că ar renegocia acordul de Brexit cu Uniunea Europeană. El a refuzat, însă, să indice dacă va înfăptui Brexitul.

Pe fond, însă, este discutabil dacă Partidul Laburist are nevoie să câştige alegerile pentru a bloca Brexitul (presupunând că chiar vrea acest lucru). Teoretic, ar putea să şi piardă, atâta timp cât nu ar face-o la o diferenţă prea mare de Partidul Conservator. În acel moment, Partidul Laburist ar beneficia, oricum, de susţinerea altor partide parlamentare care ori nu susţin Brexitul, ori sunt încă indecise.

Foto: Jeremy Corbyn, liderul Partidului Laburist (sursă foto: Facebook / Jeremy Corbyn)

Controversele din timpul campaniei electorale

Campania electorală a fost presărată cu numeroase momente tensionate. Cel mai important astfel de moment a fost apariţia în spaţiul public a informaţiei potrivit căreia guvernul britanic a ascuns şi a refuzat să publice un raport conceput de serviciile de informaţii britanice (Mi5 şi Mi6) cu privire la influenţa rusească din politica britanică.

Cronologia evoluțiilorimportante de anul acesta legate deBrexit

• 12 decembrie – Marea Britanie susține alegeri generale anticipate;
• 6 noiembrie– Parlamentul britanica fost dizvolvatcu câteva zile înainte de alegerile anticipate;
• 29 octombrie– Parlamentul britanicîșidăconsimțămânatulpentru organizarea de alegeri anticipate pe data de 12 decembrie;
• 28 octombrie– Camera ComunelorrespingepropunerealuiBoris Johnsonde organizarea de alegeri anticipate pe 12 decembrie;
• 28 octombrie– Consiliul Europeanaprobă amânareaBrexituluipentru data de 31 ianuarie 2020;
• 22 octombrie– Parlamentul britanicaprobătranspunereaacordului deBrexitîn legislația națională;
• 17 octombrie–Boris Johnsonși liderii UEau căzut de acordcu privire la un acord deBrexit
• 17 octombrie– Consiliul Europeana aprobatnoul acord pentruBrexitși au adoptat o declarație politică privind relațiile viitoare
• 2 octombrie– GuvernulBoris JohnsonînainteazăUniunii Europeneo propuneredeBrexitcare, printre altele, ar duce la încălcarea „Acordului de la Belfast”;
• 24 septembrie– Instanţa Supremă britanicădeclară ilegală motivareaîn baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului;
• 18 septembrie– Parlamentul European adoptăo rezoluţie prin care susţine o nouă amânareaBrexitului;
• 18 septembrie– Scoţia anunțăun nou referendum pentru independențăîn cazul unuiBrexitfără acord;
• 11 Septembrie– Curtea de Apel din Scoţiadeclară ilegală motivareaîn baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului. Decizia a fostatacatăla Curtea Supremă;
• 9 septembrie–Camera Comunelorrespingeși a doua solicitare a premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate șiintră în vigoaresuspendarea parlamentului britanic;
• 9 septembrie– Regina Elisabeta a II-aa promulgatlegea care împiedică un Brexitfără acord
• 4 septembrie–Camera Comunelorrespingesolicitarea premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate;
• 4 septembrie–Camera Comuneloraprobă o legecare împiedică ieșirea din Uniunea Europeană fără un acord;
• 3 septembrie–Boris Johnsonpierde majoritateaînCamera Comunelor;
• 28 august–Boris Johnsoni-a cerut reginei Elisabeta a II-asă suspendeParlamentul, solicitare ce i-a fost acceptată;
• 18 august– GuvernulBoris Johnsona abrogatActul din 1972, prin care Marea Britanie a aderat laUniunea Europeana
• 27 iulie–Boris Johnsondevine prim-ministrulMarii Britanii;
• 26 mai– „PartidulBrexit” (o formațiune anti-europeană) a câștigat alegerile europarlamentare din 2019;
• 24 mai– Theresa Mayîşi anunță demisiadin funcţia de prim-ministru al Marii Britanii;
• 10 aprilie– Uniunea EuropeanăamânăBrexitul până la data de 31 octombrie 2019;
• 5 aprilie-Theresa MaysolicităUniunii Europene o amânare aBrexitului până pe 30 iunie 2019;
• 3 aprilie– Parlamentul britanico obligăpe Theresa May să asigure unBrexit„ordonat” (adicăcu acord) sau să obţină o nouă amânareaBrexitului, în situaţia în care tot Parlamentul britanic va respinge şi următorul acord deBrexit;
• 1 aprilie– Parlamentul britanic dăvoturi indicativenegativecu privire la unreferendum pe acord, a unei prelungiri a perioadei de negocieri și a rămânerii în structurile comunitare;
• 29 martie– Parlamentul britanicrespinge, pentru a treia oara, acordul deBrexit;
• 21 martie– Uniunea Europeanărespingepropunerea Marii Britanii de amânare aBrexitului pana pe 30 iunie, stabilind ziua de 12 aprilie ca dată limită, cu posibilitatea extinderii perioadei pânăpe 22 mai în situația în care va exista un acord;
• 20 martie– Premierul Theresa Maysolicităo prelungire a perioadei deBrexitpână oe 30 iunie;
• 14 martie– Parlamentul britanicrespingeideea susţinerii unui al doilea referendum;
• 14 martie– Parlamentul britanicaprobăideea amânăriiBrexitului;
• 13 martie– Parlamentul britanicse pronunţăîmpotrivaunuiBrexitfără acord. Votul este, însă, doar consultativ;
• 12 martie– Parlamentul britanicrespingeşi al doilea acord deBrexit;
• 14 februarie– Parlamentul britanicrespingeprimul acord deBrexit