Anchetă The Guardian: Spionaj, hacking și intimidare. Cum arată „războiul” de nouă ani al Israelului împotriva Curții Penale Internaționale: „Bensouda (fostă procuroare șef CPI) este neagră și africană, deci cui îi pasă?”

Când procurorul șef al Curții Penale Internaționale (CPI) a anunțat că solicită mandate de arestare împotriva liderilor israelieni și Hamas, el a emis un avertisment criptic: „Insist să spun că toate încercările de a împiedica, intimida sau influența în mod impropriu oficialii acestei curți trebuie să înceteze imediat.” Avertismentul avea legătură cu ani buni de încercări de intimidarea ale Israelului – care a hărțuit-o constant pe predecesoarea lui, procuroarea șef Bensouda, cea care, în data de 3 martie 2021, a anunțat o anchetă completă în cazul Palestinei. O investigație The Guardian.

Israel s-a folosit de agențiile sale de informații pentru a supraveghea, a pirata, a face presiuni, a calomnia și pentru a amenința personalul superior al CPI

Karim Khan nu a oferit detalii specifice cu privire la încercările de a interveni în activitatea CPI, dar a menționat o clauză din tratatul fundamental al instanței care face ca orice astfel de amestec să fie considerat infracțiune penală. Dacă comportamentul va continua, a adăugat el, „biroul meu nu va ezita să acționeze”.

Procurorul nu a spus cine a încercat să intervină în aplicarea justiției și nici cum anume au făcut-o.
Acum, o investigație a The Guardian și a revistelor israeliene +972 și Local Call poate dezvălui modul în care Israelul a condus un „război” secret de aproape un deceniu împotriva instanței.

Israel s-a folosit de agențiile sale de informații pentru a supraveghea, a pirata, a face presiuni, a calomnia și pentru a amenința personalul superior al CPI într-un efort de a deraia anchetele instanței.

Serviciile de informații israeliene au pus mâna pe comunicările a numeroși oficiali ai CPI, inclusiv Khan și predecesoarea sa, Fatou Bensouda, interceptând apeluri telefonice, mesaje, e-mailuri și documente.

Supravegherea a fost în curs de desfășurare în ultimele luni, oferind prim-ministrului israelian, Benjamin Netanyahu, cunoștințe prealabile despre intențiile procurorului. O comunicare interceptată recent a sugerat că Khan a vrut să emită mandate de arestare împotriva israelienilor, dar se afla sub „presiuni extraordinare din partea Statelor Unite”, potrivit unei surse familiare cu conținutul acestuia.

Bensouda, care în calitate de procuroare șefă a început ancheta CPI în 2021, deschizând calea pentru anunțul de săptămâna trecută, a fost, de asemenea, spionată și amenințată.

CPI știa că Israelul este cu ochii pe instituție

Netanyahu a fost foarte interesat de operațiunile de informații împotriva CPI și a fost descris de o sursă de informații ca fiind „obsedat” de interceptările despre caz. Supravegheate de consilierii săi de securitate națională, eforturile au implicat agenția națională de spionaj, Shin Bet, precum și direcția de informații a armatei, Aman, și divizia de informații cibernetice, Unitatea 8200.

Informațiile obținute din interceptări au fost, au spus sursele, diseminate guvernului, ministerelor justiției, afacerilor externe și afacerilor strategice.

O operațiune sub acoperire împotriva lui Bensouda, dezvăluită marți de The Guardian, a fost condusă personal de aliatul apropiat al lui Netanyahu, Yossi Cohen, care era la acea vreme directorul agenției de informații externe a Israelului, Mossad. La un moment dat, șeful spionului a cerut chiar ajutorul președintelui de atunci al Republicii Democrate Congo, Joseph Kabila.

Ancheta se bazează pe interviuri cu peste două duzini de ofițeri de informații actuali și foști israelieni și oficiali guvernamentali, personalități înalte ale CPI, diplomați și avocați familiarizați cu cazul CPI și cu eforturile Israelului de a submina justiția.

Contactat de The Guardian, un purtător de cuvânt al CPI a spus că este conștient de „activități proactive de colectare a informațiilor întreprinse de un număr de agenții naționale ostile instanței”.

Ei au spus că CPI implementează în mod continuu contramăsuri împotriva unei astfel de activități și că „niciunul dintre atacurile recente împotriva acesteia din partea agențiilor naționale de informații” nu a pătruns în depozitele de probe de bază ale curții, care au rămas în siguranță.

Acuzațiile de crime de război și crime împotriva umanității pe care Khan le-a adus împotriva lui Netanyahu și Gallant se referă toate la războiul de opt luni al Israelului din Gaza, care, potrivit autorităților sanitare din teritoriu, a ucis peste 35.000 de oameni.

Însă cazul CPI era deja în pregătire de un deceniu, progresând pe fondul alarmei crescânde în rândul oficialilor israelieni cu privire la posibilitatea unor mandate de arestare, care i-ar împiedica pe cei acuzați să călătorească în oricare dintre cele 124 de state membre ale curții de teama arestării.

Netanyahu a considerat că poartă un adevărat război cu justiția internațională

Acesta este spectrul de urmăriri penale de la Haga despre care un fost oficial al serviciilor secrete israeliene a spus că a făcut ca „întreaga instituție militară și politică” să considere contraofensiva împotriva CPI „ca un război care trebuia purtat și pe care Israelul trebuie să-l poarte pentru a se apăra. A fost descris în termeni militari.”

Acel „război” a început în ianuarie 2015, când s-a confirmat că Palestina se va alătura curții după ce va fi recunoscută ca stat de către adunarea generală a ONU. Aderarea sa a fost condamnată de oficialii israelieni drept o formă de „terorism diplomatic”.

Un fost oficial al apărării familiarizat cu efortul de contracarare a CPI al Israelului a spus că aderarea la tribunal a fost „percepută ca trecerea unei linii roșii” și „poate cea mai agresivă” mișcare diplomatică luată de Autoritatea Palestiniană, care guvernează Cisiordania. „Este frumos să fii recunoscut ca stat în ONU”, au adăugat ei. „Dar CPI este un mecanism cu dinți.”

Procuroarea CPI a început să fie vizitată de oameni dubioși și să fie vânată de Netanyahu

Pentru Fatou Bensouda, avocată respectată din Gambia care a fost aleasă procuroare-șef al CPI în 2012, aderarea Palestinei la tribunal a adus cu sine o decizie importantă. Conform Statutului de la Roma, tratatul care a instituit instanța, CPI își poate exercita jurisdicția numai asupra infracțiunilor din statele membre sau ale cetățenilor acelor state.

Israelul, la fel ca SUA, Rusia și China, nu face parte dintre membri. După acceptarea Palestinei ca membru al CPI, orice presupuse crime de război – comise de cei de orice naționalitate – în teritoriile palestiniene ocupate intrau de acum sub jurisdicția lui Bensouda.

La 16 ianuarie 2015, la câteva săptămâni de la aderarea Palestinei, Bensouda a deschis o examinare preliminară a ceea ce în legislația judecătorească a fost numită „situația din Palestina”. Luna următoare, doi bărbați care reușiseră să obțină adresa privată a procurorului s-au prezentat la casa ei din Haga.

Surse familiare cu incidentul au spus că bărbații au refuzat să se legitimeze la sosire, dar au spus că doreau să-i predea personal o scrisoare lui Bensouda în numele unei cetățene germane necunoscute care ar fi vrut să-i mulțumească. Plicul conținea sute de dolari în numerar și un bilet cu un număr de telefon israelian.

Surse care au cunoștințe despre o analiză a incidentului au spus că, deși nu a fost posibil să se identifice bărbații sau să se stabilească pe deplin motivele acestora, s-a ajuns la concluzia că Israelul ar fi dorit să-i dea de știre procuroarei că știe unde locuiește. CPI a raportat incidentul autorităților olandeze și a instituit securitate suplimentară, instalând camere CCTV în casa acesteia.

Ancheta preliminară a CPI în teritoriile palestiniene a fost unul dintre numeroasele astfel de exerciții de stabilire a faptelor pe care instanța le-a întreprins la acea vreme, ca precursor al unei posibile anchete complete. Numărul de cazuri al lui Bensouda a inclus și nouă investigații complete, inclusiv asupra evenimentelor din RDC, Kenya și regiunea Darfur din Sudan.

Oficialii parchetului au considerat că instanța este vulnerabilă la activitatea de spionaj și au fost introduse măsuri de contrasupraveghere pentru a proteja anchetele confidențiale.

Netanyahu a devenit „obsedat” de interceptările CPI

În Israel, Consiliul de Securitate Națională (NSC) al prim-ministrului a mobilizat un răspuns care implică agențiile sale de informații. Netanyahu și unii dintre generalii și șefii de spionaj care au autorizat operațiunea au avut o miză personală în rezultatul acesteia.

Spre deosebire de Curtea Internațională de Justiție (CIJ), un organism ONU care se ocupă de responsabilitatea juridică a statelor naționale, CPI este o instanță penală care urmărește persoane fizice, vizându-i pe cei considerați cei responsabili pentru atrocități.

Mai multe surse israeliene au spus că conducerea IDF a dorit ca informațiile militare să se alăture efortului, care era condus de alte agenții de spionaj, pentru a se asigura că ofițerii superiori pot fi protejați de acuzații. „Ni s-a spus că ofițerilor superiori le este frică să accepte poziții în Cisiordania pentru că le este frică să nu fie urmăriți penal la Haga”, a declarat o sursă.

Doi oficiali ai serviciilor de informații implicați în obținerea de interceptări despre CPI au declarat că biroul primului ministru a fost extrem de interesat de munca lor.

Biroul lui Netanyahu, a spus unul, trimitea amănunte despre „domeniul de interese” și „instrucțiuni” în legătură cu monitorizarea funcționarilor instanței. Un altul l-a descris pe prim-ministru ca fiind „obsedat” de interceptările care făceau lumină asupra activităților CPI.

E-mailuri piratate și apeluri monitorizate.

Cinci surse familiare cu activitățile de informații ale Israelului au spus că acesta a spionat constant apelurile telefonice ale procuroarei Bensouda și personalului ei cu palestinienii.

Blocată de Israel și aflată în imposibilitatea de a afla date din Gaza și Cisiordania, inclusiv din Ierusalimul de Est, CPI a fost forțată să efectueze o mare parte din cercetările sale prin telefon, ceea ce a făcut-o mai ușor de supravegheat.

Datorită accesului lor nelimitat la infrastructura de telecomunicații palestiniană, au spus sursele, agenții de informații au putut capta apelurile fără a instala programe spion pe dispozitivele oficialului CPI.

„Dacă Fatou Bensouda vorbea cu orice persoană din Cisiordania sau Gaza, atunci acel apel telefonic intra automat în sistemele [de interceptare]”, a spus o sursă. Un altul a spus că nu a existat nicio ezitare în interior cu privire la spionarea procurorului, adăugând: „Bensouda este neagră și africană, deci cui îi pasă?”

Potrivit unei surse israeliene, o tablă mare dintr-un departament de informații israelian conținea numele a aproximativ 60 de persoane aflate sub supraveghere – jumătate dintre ei palestinieni și jumătate din alte țări, inclusiv oficiali ONU și personal CPI.

La Haga, Bensouda și personalul ei superior au fost alertați de consilieri de securitate și prin canale diplomatice că Israelul le monitorizează activitatea. Un fost oficial important al CPI și-a amintit: „Am fost anunțați că încercau să obțină informații despre etapa în care ne aflăm cu examinarea preliminară”.

Autoritățile din Israel au etichetat ONG-urile din Palestina drept teroriste

Oficialii au fost, de asemenea, conștienți de amenințări specifice împotriva unui proeminent ONG palestinian, Al-Haq, care a fost unul dintre numeroasele grupuri palestiniene pentru drepturile omului care au prezentat frecvent informații anchetei CPI, adesea în documente lungi care detaliază incidentele pe care dorea să le ia în considerare procurorul. Autoritatea Palestiniană a depus dosare similare.

Astfel de documente conțineau adesea informații sensibile, cum ar fi mărturiile unor potențiali martori. Se înțelege, de asemenea, că afirmațiile lui Al-Haq au legat acuzații specifice de crime ale Statutului Romei de înalți oficiali, inclusiv șefi ai IDF, directori ai Shin Bet și miniștri ai apărării, cum ar fi Benny Gantz.

Ani mai târziu, după ce CPI a deschis o investigație completă în cazul Palestinei, Gantz a etichetat Al-Haq și alte cinci grupări pentru drepturile palestiniene drept „organizații teroriste”, o etichetă care a fost respinsă de mai multe state europene și ulterior considerată chiar de CIA ca fiind nesusținută de probe. Organizațiile au spus că etichetările au fost un „asalt direct” împotriva celor care se implică cel mai activ în colaborarea cu CPI.

Potrivit mai multor oficiali actuali și foști ai serviciilor de informații, echipele militare de ofensive cibernetice și Shin Bet au monitorizat sistematic angajații ONG-urilor palestiniene și ai Autorității Palestiniene care colaborau cu CPI. Două surse de informații au descris modul în care agenții israelieni au spart e-mailurile lui Al-Haq și ale altor grupuri care comunicau cu biroul lui Bensouda.

Una dintre surse a spus că Shin Bet a instalat chiar și programul spion Pegasus, dezvoltat de grupul NSO din sectorul privat, pe telefoanele mai multor angajați ai ONG-urilor palestiniene, precum și a doi oficiali înalți ai Autorității Palestiniene.

Oficiali ai armatei israeliene, îngrijorați că se întrec niște limite

Păstrarea sub control a palestinienilor implicați în ancheta CPI a fost considerată ca parte a mandatului Shin Bet, dar unii oficiali ai armatei erau îngrijorați de faptul că spionarea unei entități civile străine a depășit o limită, deoarece nu are prea mult de-a face cu operațiunile militare.

„Nu are nimic de-a face cu Hamas, nu are nicio legătură cu stabilitatea în Cisiordania”, a spus o sursă militară despre supravegherea CPI. Un altul a adăugat: „Ne-am folosit resursele pentru a o spiona pe Fatou Bensouda – nu este ceva legitim pentru informațiile militare”.

Legitimă sau de altă natură, supravegherea CPI și a palestinienilor care au cerut urmărirea penală împotriva israelienilor a oferit guvernului israelian un avantaj într-un canal secret pe care îl deschisese cu biroul procurorului.

Întâlnirile Israelului cu CPI au fost extrem de sensibile: dacă erau făcute publice, ele aveau potențialul de a submina poziția oficială a guvernului și anume că nu recunoaște autoritatea curții.

Potrivit șase surse familiare cu întâlnirile, acestea constau dintr-o delegație de avocați și diplomați guvernamentali de top care au călătorit la Haga. Două dintre surse au spus că întâlnirile au fost autorizate de Netanyahu.

Delegația israeliană a fost extrasă din ministerul justiției, ministerul de externe și biroul avocatului general militar. Întâlnirile au avut loc între 2017 și 2019 și au fost conduse de proeminentul avocat și diplomat israelian Tal Becker.

„La început întâlnirea a fost tensionată”, și-a amintit un fost oficial al CPI. „Am intrat în detalii despre incidente specifice. Am spus: „Primim acuzații despre aceste atacuri, aceste crime”.

O persoană care cunoaște în mod direct pregătirea Israelului pentru întâlnirile secrete a spus că oficialii din ministerul justiției au primit informații care au fost culese din interceptările de supraveghere israeliană înainte ca delegațiile să sosească la Haga. „Avocații care s-au ocupat de această problemă la ministerul justiției au avut o mare sete de informații”, au spus aceștia.

Pentru israelieni, întâlnirile din back-channel, deși sensibile, au reprezentat o oportunitate unică de a prezenta direct argumente juridice care contestau jurisdicția procuroarei asupra teritoriilor palestiniene.

Ei au încercat, de asemenea, să o convingă pe procuroare că, în ciuda istoricului extrem de îndoielnic al armatei israeliene de investigare a greșelilor din rândurile sale, armata dispunea de proceduri solide pentru a trage la răspundere soldații.

Netanyahu a încercat să invoce complementaritatea, cu orice preț

Aceasta a fost o problemă critică pentru Israel. Un principiu de bază al CPI, cunoscut sub numele de complementaritate, împiedică procurorul să investigheze sau să judece persoane dacă acestea fac obiectul unor investigații sau proceduri penale credibile la nivel de stat.

Agenții de supraveghere israelieni au fost rugați să afle ce incidente specifice ar putea face parte dintr-o viitoare urmărire penală CPI, au spus mai multe surse, pentru a permite organismelor de investigație israeliene să „deschidă investigații retroactiv” în aceleași cazuri.

„Dacă materialele erau transferate către CPI, trebuia să înțelegem exact care sunt, pentru a ne asigura că IDF le-a investigat independent și suficient pentru a putea pretinde complementaritate”, a explicat o sursă.

Întâlnirile secundare ale Israelului cu CPI s-au încheiat în decembrie 2019, când Bensouda, anunțând încheierea examinării sale preliminare, a spus că crede că există o „bază rezonabilă” pentru a concluziona că Israelul și grupurile armate palestiniene au comis crime de război în zona ocupată.

A fost un regres semnificativ pentru liderii Israelului, deși ar fi putut fi și mai rău. Într-o mișcare pe care unii membri ai guvernului au considerat-o drept o justificare parțială a eforturilor de lobby ale Israelului, Bensouda s-a oprit înainte de a lansa o investigație oficială.

În schimb, ea a anunțat că va cere unui complet de judecători CPI să se pronunțe asupra chestiunii litigioase a jurisdicției curții asupra teritoriilor palestiniene, din cauza „problemelor juridice și de fapt unice și extrem de contestate”.

Cu toate acestea, Bensouda a precizat că intenționează să deschidă o anchetă completă dacă judecătorii îi dau undă verde. În acest context, Israelul și-a intensificat campania împotriva CPI și a apelat la șeful serviciului de spionaj.

Amenințări personale și o „campanie de calomnie”

Între sfârșitul anului 2019 și începutul lui 2021, pe măsură ce camera preliminară a examinat chestiunile de jurisdicție, directorul Mossad-ului, Yossi Cohen, și-a intensificat eforturile pentru a o convinge pe Bensouda să nu continue ancheta.

Întâlnirile lui Cohen cu Bensouda – care au fost descrise Guardian de către patru persoane familiarizate cu relatările procuroarei cu privire la interacțiuni, precum și surse informate despre operațiunea Mossad – au început cu câțiva ani mai devreme.

Într-una dintre primele întâlniri, Cohen a surprins-o pe Bensouda când a apărut în mod neașteptat la o întâlnire oficială a acesteia cu președintele RDC de atunci, Joseph Kabila, într-un hotel din New York.

Surse familiare cu întâlnirea au spus că, după ce personalul lui Bensouda a fost rugat să părăsească camera, directorul Mossad-ului a apărut dintr-o dată din spatele unei uși.

După incidentul de la New York, Cohen a insistat să contacteze procurorul, apărând neanunțat. Deși inițial a fost amiabil, au spus sursele, comportamentul lui Cohen a devenit din ce în ce mai amenințător și intimidant.

Un aliat apropiat al lui Netanyahu la acea vreme, Cohen era un maestru spion veteran al Mossadului și și-a câștigat o reputație în cadrul serviciului ca recrutor calificat de agenți cu experiență în cultivarea oficialilor de nivel înalt în guverne străine.

Relatările despre întâlnirile sale secrete cu Bensouda descriu o imagine în care el a încercat să „construiască o relație” cu procurorul, în timp ce încerca să o descurajeze să continue o anchetă care ar putea implica înalți oficiali israelieni.

Trei surse informate cu privire la activitățile lui Cohen au spus că au înțeles că șeful serviciului de spionaj a încercat să o recruteze pe Bensouda pentru a se conforma cerințelor Israelului în perioada în care ea aștepta o hotărâre din partea camerei preliminare.

Ei au spus că a devenit mai amenințător după ce a început să realizeze că procuroarea nu va putea fi convinsă să abandoneze ancheta. La un moment dat, se spune că Cohen a făcut comentarii despre siguranța lui Bensouda și amenințări subtile cu privire la consecințele pentru cariera ei dacă ar continua ancheta.

Când era procuroare, Bensouda a dezvăluit oficial întâlnirile ei cu Cohen unui grup mic din cadrul CPI, cu intenția de a consemna convingerea ei că a fost „amenințată personal”, au spus surse familiare cu dezvăluirile.

Acesta nu a fost singurul mod în care Israelul a încercat să facă presiuni asupra procurorului. Aproximativ în același timp, oficialii ICC au descoperit detalii despre ceea ce surse au descris ca fiind o „campanie de defăimare” diplomatică, referitoare parțial la un membru apropiat al familiei.

Cu toate acestea, elemente ale informațiilor au fost vehiculate de Israel printre oficialii diplomatici occidentali, au spus surse, într-o încercare eșuată de a o discredita pe procuroarea șefă.

O persoană informată cu privire la campanie a spus că aceasta a câștigat puțină atenție în rândul diplomaților și a echivalat cu o încercare disperată de a „păta” reputația lui Bensouda.

Campania lui Trump împotriva CPI

În martie 2020, la trei luni după ce Bensouda a trimis cazul Palestinei în Camera preliminară, o delegație guvernamentală israeliană ar fi avut discuții la Washington cu înalți oficiali americani despre „o luptă comună israelo-americană” împotriva CPI.

Un oficial israelian de informații a spus că consideră administrația lui Donald Trump ca fiind mai cooperantă decât cea a predecesorului său democrat.

Israelienii s-au simțit suficient de confortabil să ceară informații de la serviciile de informații americane despre Bensouda, o solicitare despre care sursa a spus că ar fi fost „imposibilă” în timpul mandatului lui Barack Obama.

Cu câteva zile înainte de întâlnirile de la Washington, Bensouda a primit autorizația de la judecătorii CPI pentru a continua o anchetă separată privind crimele de război comise în Afganistan de talibani și de personalul militar afgan și american.

Temându-se că forțele armate americane vor fi urmărite penal, administrația Trump a început propria sa campanie agresivă împotriva CPI, care a culminat în vara anului 2020 cu impunerea sancțiunilor economice americane asupra lui Bensouda și a unuia dintre oficialii ei de vârf.

Printre oficialii CPI, se credea că restricțiile financiare și privind vizele impuse personalului instanțelor se refereau la fel de mult la ancheta din Palestina, cât și la cazul Afganistanului. Doi foști oficiali CPI au declarat că înalți oficiali israelieni le-au indicat în mod expres că Israelul și SUA lucrează împreună.

La o conferință de presă din iunie a aceluiași an, personalități de rang înalt din administrația Trump și-au semnalat intenția de a impune sancțiuni oficialilor CPI, anunțând că au primit informații nespecificate despre „corupția financiară și abuzurile la cele mai înalte niveluri ale biroului procurorului”.

Pe lângă faptul că s-a referit la cazul Afganistanului, Mike Pompeo, secretarul de stat al lui Trump, a legat măsurile SUA de cazul Palestinei. „Este clar că CPI pune Israelul în această situație doar în scopuri politice,” a spus el. Luni mai târziu, Pompeo a acuzat-o pe Bensouda că „s-a implicat în acte de corupție în beneficiul ei personal”.

SUA nu au furnizat niciodată în mod public nicio informație care să susțină această acuzație, iar Joe Biden a ridicat sancțiunile la câteva luni după ce a ajuns la Casa Albă.

Dar, în acel moment, Bensouda s-a confruntat cu o presiune tot mai mare din partea unui efort aparent concertat din culise al celor doi aliați puternici. Ca cetăţean gambian, ea nu s-a bucurat de protecţia politică pe care o aveau alţi colegi CPI din ţările occidentale în virtutea cetăţeniei lor. O fostă sursă CPI a spus că acest lucru a lăsat-o „vulnerabilă și izolată”.

Activitățile lui Cohen, au spus surse, au fost deosebit de îngrijorătoare pentru procuror și au determinat-o să se teamă pentru siguranța ei personală. Când camera preliminară a confirmat în cele din urmă că CPI are jurisdicție în Palestina în februarie 2021, unii de la CPI au crezut chiar că Bensouda ar trebui să-i lase succesorul ei decizia finală de a deschide o investigație completă.

Pe 3 martie, însă, cu câteva luni înainte de încheierea mandatului său de nouă ani, Bensouda a anunțat o anchetă completă în cazul Palestinei, punând în mișcare un proces care ar putea duce la acuzații penale, deși ea a avertizat că următoarea fază ar putea dura foarte mult timp.

„Orice investigație întreprinsă de birou va fi condusă în mod independent, imparțial și obiectiv, fără teamă sau favoruri”, a spus ea. „Atât pe victimele palestiniene, cât și pe cele israeliene și pe comunitățile afectate, le îndemnăm la răbdare.”