ANALIZĂ. Rețelele sociale, între neutralitate și partizanat politic. Adevăratele dileme în conflictul Donald Trump versus Twitter

Conflictul dintre președintele american Donald Trump și rețeaua socială Twitter este mai mult decât o confruntare de orgolii, iar granițele sale le depășesc cu mult pe cele ale Statelor Unite. În vreme ce Mark Zuckerberg a insistat că platformele digitale „nu ar trebui să joace rolul de arbitru al adevărului”, iar Facebook limitează la maximum raportarea conținuturilor, mizând pe „cea mai largă deschidere posibilă”, Twitter a ales cealaltă cale. A ajuns astfel în conflict deschis cu liderul de la Casa Albă, după ce a etichetat drept „incorecte” mesajele acestuia. O adevărată furtună s-a iscat de aici, iar Donald Trump a semnat un Ordin ce pune capăt clauzei de protecție care permite platformelor digitale să opereze și să distribuie conținut, fără să-și asume vreo responsabilitate. Șansele ca administrația Trump să impună modificările dorite, în actualul context electoral, sunt extrem de mici dar, chiar și așa, a fost deschisă o amplă dezbatere: rețelele sociale sunt simple platforme tehnologice neutre sau, prin faptul că au ajuns să filtreze conținutul, au intrat în categoria mass-media? Subiectul a fost amplu tratat de Alexandru Lăzescu, într-un material pentru Revista 22.

Începutul conflictului dintre Donald Trump și Twitter

Președintele american Donald Trump a reacționat în stilul caracteristic, după ce Twitter a etichetat ca fiind incorectă o postare în care acesta afirma că sistemul de vot prin corespondență poate fi ușor fraudat. Asta deși chiar publicații deloc prietene lui Trump au afirmat în trecut același lucru. „Buletinele de vot trimise prin poștă rămân cea mai mare sursă de potențială fraudă electorală”, scria, de exemplu, New York Times, în 2012. Mai e de remarcat aici faptul că Yoel Roth, cel care a marcat postările lui Donald Trump, și-a exprimat de-a lungul timpului opțiunile politice susținând, printre altele, că în administrația Trump sunt niște „naziști”.

Liderul de la Casa Albă s-a enervat și a emis un Ordin prin care solicită eliminarea secțiunii 230 dintr-o lege din 1996, ce oferă imunitate platformelor digitale pentru conținutul postat de utilizatori. „Numai că după o perioadă de glorie când platformele sociale au fost văzute ca mari promotori ai democrației de câțiva ani lucrurile s-au schimbat radical. Acum sunt văzute, din contră, ca instrumente de manipulare electorală, de dezinformare, de alimentare a radicalizării și amplificare a tensiunilor din societate. A stârnit îngrijorarea mai ales implicarea unor puteri străine ostile, Rusia, China, Iran, în acest tip de activități. Din acest motiv în Statele Unite, dar și în Europa au fost introduse prevederi legale, altele suplimentare fiind în discuție”, explică Alexandru Lăzescu, pentru Revista 22.

Politică - 20 nov, 12:45

Marcel Ciolacu, despre convorbirea cu Donald Trump: „Au fost vreo 20 de minute de discuții și urmează în perioada următoare să mai avem” / Ce a spus despre reacția lui Nicolae Ciucă (VIDEO)

În opinia sa, dat fiind contextul electoral din Statele Unite, cu alegerile prezidențiale apropiindu-se, este greu de crezut că Administrația Trump va reuși să impună aceste modificări, dar ceva-ceva tot s-ar putea să se întâmple, dat fiind că și democrații privesc cu ostilitate marile corporații de tehnologie. A fost deschisă astfel o dezbatere amplă despre maniera în care ne raportăm la rețelele sociale și la impactul lor asupra societății. Iar implicațiile sunt și legale. Asta cu atât mai mult cu cât ele au manifestat de mai multe ori un dublu standard în modul în care au filtrat conținuturile.

Ulterior, conflictul a escaladat și Twitter a etichetat ca „instigare la violență” o postare a lui Trump despre protestele generate de uciderea lui George Floyd, în care avertiza cu represalii severe la adresa celor care se dedau la jafuri și incendii. Asta deși, până acum, numeroase alte tweet-uri extrem de agresive ale președintelui american au scăpat „nesancționate”.

Rețelele sociale și dublul standard

Alexandru Lăzescu prezintă apoi mai multe argumente pentru a ilustra cum platformele online manifestă o dublă măsură când analizează conținutul.

De exemplu, Twitter nu a vrut să eticheteze ca „manipulator” un clip montat de echipa de campanie a lui Joe Biden, principalul contracandidat al lui Trump, în care liderul de la Casa Albă pare că spune că noul coronavirus este o farsă. De fapt, Trump afirmase că modul în care este atacat de democrați pe această temă este o farsă. În schimb, Twitter a sancționat un montaj similar realizat de echipa de campanie a republicanului.

Un alt exemplu este cel al Alexandriei Ocasio Cortez, membru în Camera Reprezentanților și un adversar al lui Trump. Cortez a postat un mesaj cu cifre statistice complet false privind persoanele împușcate de poliție, dar nu a fost „taxată” în niciun fel.
Nici postarea unui reprezentant al guvernului chinez, care susținea că militarii americani ar fi plantat special coronavirusul la Wuhan, nu a primit ștampila de „Fact Checking” din partea Twitter.

„După ce senatorul republican Ben Sasse și congresmenul republican Mike Gallagher au adresat pe 20 martie o scrisoare deschisă lui Jack Dorsey, CEO Twitter, în care îi cereau să intervină pentru a pune capăt „masivei propagande chineze care încearcă să rescrie istoria COVID-19″, compania le-a răspuns că regulile interne ale Twitter nu sunt încălcate pentru că acestea favorizează „interacțiunea directă cu figuri publice proeminente care își exprimă opiniile pe teme de politică internațională”. În ceea ce privește nedumerirea semnatarilor scrisorii deschise care întrebau „care este rațiunea pentru care Twitter oferă o platformă de expresie reprezentanților unui regim care blochează accesul la Twitter al cetățenilor săi”, nu a existat nici o reacție. O posibilă explicație ar putea fi aceea că, după cum dezvăluia Bloomberg anul trecut, Twitter a oferit sesiuni de instruire unor oficiali chinezi, învățându-i cum să-și maximizeze impactul postărilor”, mai scrie Alexandru Lăzescu, pentru Revista 22.

Facebook, de exemplu, a acceptat conținut sponsorizat cu mesaje „Moarte Americii”, motivând că acesta „nu încalcă standardele companiei”, dar a cenzurat postări ale celor care protestau față de prelungirea stării de izolare la domiciliu.

Online puternic reglementat sau libertate totală de exprimare?

Lăzescu notează că s-a deschis o confruntare între cei care susțin restricțiile minimale în materie de libertate de exprimare în online și cei care vor un cadru extins de reglementare în acest domeniu.

„Monitorizarea semnificativă și controlul conținutului sunt componente inevitabile ale unui Internet matur și înfloritor, iar guvernele trebuie să joace un rol important în aceste practici pentru a se asigura că Internetul este compatibil cu normele și valorile unei societăți”, argumentează doi profesori de drept de la Harvard Law School și University of Arizona College of Law.

În schimb, cei care pledează pentru reguli minimale afirmă că sunt îngrijorați de maniera în care vor fi definite și interpretate „normele și valorile unei societăți”. Ei admit problemele generate de fake news-uri și campaniile de dezinformare. Pe de altă parte, atrag atenția că rețelele sociale și publicațiile online au rămas singurele canale în care se mai pot exprima puncte de vedere contrare „ortodoxiei oficiale”.