În doar două săptămâni, britanicii au votat pentru ieșirea țării lor din Uniunea Europeană, un bărbat cu cetățenie tunisiană și franceză a ucis 84 de oameni în Nisa chiar de Ziua Națională a Franței, iar Turcia a trecut printr-o lovitură de stat eșuată. La nivel geopolitic s-au acumulat tensiuni uriașe între marile puteri, iar ”cărțile” trebuie refăcute, scrie Sorin Pâslaru pentru ZF.
În legătură cu evenimentul din Turcia multe întrebări încă nu au răspuns. De exemplu, nu se știe de ce nu a fost capturat Erdogan sau cum de acesta a stabilit într-un timp atât de scurt că 6.000 de persoane, majoritatea militari și magistrați, sunt vinovate de acest puci. De asemenea, încă nu se poate explica incidenţa acestei lovituri imediat după înţelegerea dintre Turcia și Rusia și Israel.
Din punct de vedere economic, emergenţa Turciei din ultimele trei decenii este netăgăduit. Ea și-a făcut loc la margina Europei chiar într-o perioadă de declin al fostei Uniuni Sovietice și al țărilor din CAER.
”Chiar dacă are astăzi doar un PIB de 700 – 800 miliarde $, de patru ori mai redus decât al Marii Britanii şi cinci ori mai redus decât al Germaniei, este cea mai mare economie de la confluenţa Europa – Asia şi reprezintă punctul de greutate al zonei, fiind inclusiv platforma de business a Europei spre spre zona islamică. Este uşor de imaginat ce presiune simte Bulgaria, o ţară cu 7 milioane de locuitori şi 50 miliarde $ PIB sau chiar Grecia, o ţară cu 10 miloane de locuitori şi 230 miliarde $ PIB, de la vecinul de mai la sud”, mai scrie Pâslaru.
Acesta face referire și la ritmul alert de creștere economică a Turciei. În 1960, PIB-ul acestui stat reprezenta 8% din PIB-ul de atunci al Marii Britanii. Azi, PIB-ul Turciei este un sfert din cel al britanicilor.
În opinia jurnalistului, Turcia este expresia economică cea mai puternică a creșterii demografice din zona musulmană: în 1961 populația sa era de 27 de milioane, iar acum a ajuns la 76 de milioane.
De asemenea, apartenenţa la NATO încă din 1952, parteneriatul de trimitere a emigranţilor în Germania, şcolile străine instalate din lunga influenţă occidentală şi procesul de industrializare au propulsat-o într-o putere economică astăzi.
”Ieşirea Marii Britanii din UE ridică mari, mari întrebări şi asupra alianţelor militare şi politice şi este fără îndoială strâns legată de încercarea de lovitură de stat din Turcia”, mai scrie Sorin Pâslaru.
În opinia acestuia, întrebarea la care trebuie găsit un răspuns este: dacă cetăţenii Marii Britanii nu au mai fost dispuşi să achite nota de plată a securităţii economice şi sociale a Estului, vor mai fi dispuşi în continuare să achite nota de plată a securităţii politice a Estului?