Ambasadorul Rusiei la București: Baza de la Deveselu poate deveni ţintă, dacă Rusia consideră că este ţinta scutului antirachetă

Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Oleg S. Malginov, a declarat că baza de la Deveselu poate deveni ţintă, dacă Rusia, la rândul ei, consideră că este ţinta scutului antirachetă. De asemenea, el susține că proiectul privind scutul antirachetă nu a fost conceput pentru a îmbunătăţi securitatea globală, ci s-a dezvoltat în interesul Statelor Unite ale Americii

Întrebat într-un interviu pentru România Liberă dacă Rusia se simte confortabil cu statutul României, al cărei parteneriat strategic cu SUA a culminat cu instalarea unor elemente ale scutului antirachetă, ambasadorul a răspuns: „În prezent, discutăm posibilitatea obţinerii de garanţii legale că acest sistem nu va fi îndreptat împotriva arsenalului strategic şi a forţelor strategice ale Federaţiei Ruse. În caz contrar, se va ajunge la situaţia în care echilibrul să fie afectat, ceea ce ar fi contraproductiv. În actuala paradigmă, de neînţeles la Moscova şi de neacceptat pentru Federaţia Rusă, nu este pur şi simplu vorba de scut, ci şi de faptul că poate reprezenta o potenţială ameninţare pentru România. Este o provocare, pentru că baza de la Deveselu poate deveni ţintă, dacă Rusia, la rândul ei, consideră că este ţinta scutului antirachetă. Este un punct de vedere normal al fiecărui militar. De aceea, avem nevoie de unele garanţii. Am înţeles, baza de la Deveselu va fi construită, dar e nevoie de garanţii că nu ţinteşte arsenalul strategic al Rusiei. La nivel de discuţii, am primit asemenea asigurări de la toţi reprezentanţii politici ai României. Totuşi, trebuie dată o formă legală. Partenerul major în aceste negocieri îl reprezintă Statele Unite ale Americii”.

Totodată, Oleg S. Malginov a mai spus că „dată fiind configuraţia pe care o are în prezent, acest proiect nu a fost conceput pentru a îmbunătăţi securitatea globală, ci s-a dezvoltat în interesul Statelor Unite ale Americii”.

„Conform analizelor, scutul antirachetă, ale cărui componente vor fi instalate nu numai în România, ci şi în nordul Europei, nu ţinteşte exclusiv anumite state din sud, ci, de asemenea, acoperă o parte a teritoriului Federaţiei Ruse şi rachetele strategice ale Federaţiei Ruse. Iar asta modifică, strategic, echilibrul. De aceea, ne-am exprimat de la bun început dubiile şi obiecţiile pe care le-am şi făcut cunoscute Statelor Unite, NATO şi altor ţări. Au existat mai multe serii de discuţii, am înaintat un număr de propuneri despre cum ar trebui procedat pentru a se ţine cont de preocupările Federaţiei Ruse”, a mai spus ambasadorul.

În ceea ce privește garanțiile solicitate de Rusia, ambasadorul a spus că acestea sunt discutate de responsabilii militari.

„În luna mai va fi organizată la Moscova o conferinţă privind aspectele militare şi legale ale scutului antirachetă, dar şi pe marginea viziunii Federaţiei Ruse în această problemă. Vor participa delegaţi din mai multe state NATO, inclusiv România”, a mai spus el.