Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, l-a convocat la sediul MAE pe ambasadorul Federației Ruse la București, Valery Kuzmin, pe fondul declarațiilor pe care le-a făcut diplomatul rus despre scutul antirachetă de la Deveselu și Tezaurul României.
„Cu acest prilej, secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota i-a reiterat ambasadorului Kuzmin poziția repetată constant și clar de către România, SUA și NATO încă de la momentul negocierii Acordului româno-american privind scutul antirachetă încheiat în 2011 și inclusiv recent: facilitatea antirachetă de la Deveselu, parte integrantă a sistemului NATO de apărare antirachetă, are un caracter strict defensiv, nu este îndreptată împotriva Federației Ruse – vizând exclusiv potențiale atacuri cu rachete balistice din afara spațiului euroatlantic, și nu există niciun fel de intenție sau posibilitate de amplasare în cadrul acestei facilități de rachete de tip ofensiv”, se arată în comunicatul MAE.
Secretarul de stat Iulian Fota a clarificat și aspectele legate de Comisia româno-rusă pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale.
„În legătură cu activitatea Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv cea a Tezaurului României depus la Moscova în perioada Primului Război Mondial, cu privire la care ambasadorul Federației Ruse în România a susținut în declarațiile sale de ieri, contrar realității, că tema nu ar figura pe agenda bilaterală, secretarul de stat a reamintit că următoarea sesiune a Comisiei (a șasea) urmează să fie organizată în România conform deciziei luate de Comisie la a cincea reuniune din noiembrie 2019. A reiterat disponibilitatea MAE, care asigură secretariatul componentei române a Comisiei, de a susține și în continuare activitatea acestui for”, mai menționează MAE.
Partea română e de părere că intervențiile publice de acest gen „nu sunt de natură să faciliteze desfășurarea unui dialog firesc”.
„Secretarul de stat a subliniat, în contextul întrevederii, că partea română consideră că astfel de intervenții publice, care încearcă să creeze opiniei publice percepții eronate, nu sunt de natură să faciliteze desfășurarea unui dialog firesc, bazat pe încredere, între părți și nici să conducă la o relație predictibilă și constructivă, cu respectarea intereselor legitime ale ambelor părți. De asemenea, în viziunea părții române, respectarea angajamentelor internaționale și a dreptului internațional rămâne o condiție esențială pentru un astfel de dialog”, se mai arată în același comunicat.
Deși NATO și partea română au transmis în repetate rânduri că scutul antirachetă este pur defensiv și nu poate fi „populat” cu rachete ofensive, fiind oricum conceput cu scopul de a contracara eventuale riscuri de natură balistică din Orientul Mijlociu, ambasadorul rus a susținut că scutul de la Deveselu „ar putea fi ușor și rapid reajustat pentru arme strategice, de exemplu rachete de croazieră Tomahawk”.
„În Deveselu a fost lansat modelul numit MK 41. Nu sunt expert militar, dar acesta ar putea fi uşor şi rapid reajustat pentru arme strategice, de exemplu rachete de croazieră Tomahawk, iar aceste rachete de croazieră pot avea orice tip de focos, convenţional sau neconvenţional. Aceasta este ideea principală. Auzim în România că americanii v-au dat garanţii. Eu vă pot spune că baza de la Deveselu, din ceea ce ştiu eu, a fost vizitată de un reprezentant al Rusiei, doar o dată, în faza de început, când se vedea doar ceea ce urma să fie instalaţia americană din acest loc. Până acum, putem spune, cel puţin din câte informaţii mi-au parvenit, că nu există mari beneficii legate de vizitarea sitului, pentru că noi ştim de aceste lansatoare. Construcţia şi capabilităţile nu sunt un mare secret la acest moment pentru întreaga comunitate militară. Şi aş adăuga că nicio garanţie verbală americană … Dacă aveţi garanţii scrise, vă felicităm, dar noi nu avem de la americani şi vorbim de o bază americană. Garanţiile verbale sunt doar presupuneri sau doar declaraţii derutante (…), am auzit asta ani de zile, decenii, iar acum, încet-încet, aflăm că nu au nimic de-a face cu realitatea”, a susținut Valery Kuzmin, citat de Agerpres.
Cât despre Tezaurul României, Valery Kuzmin a susținut în mod fals că tema nu s-ar regăsi pe agenda discuțiilor Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale.