Cele mai multe mandate la alegerile legislative anticipate din Olanda le-au obţinut liberalii (VVD), conduşi de premierul în exerciţiu, Mark Rutte, cu un total de 41 de mandate din totalul de 150. În urmă cu doi ani, liberalii olandezi primeau 31 de mandate, scrie Agerpres.
Pe locul secund se află laburiştii (PvdA) care, sub conducerea lui Diederik Samsom, au reuşit să-şi adjudece 39 de mandate (30 anterior). Socialiştii lui Emile Roemer (extrema stângă eurosceptică) s-au situat pe poziţia a treia cu acelaşi număr de mandate, 15, ca la precedentele alegeri din 2010.
Tot 15 mandate a obţinut şi formaţiunea de extremă dreaptă condusă de Geert Wilders – islamofob, eurofob şi militant pentru ieşirea Olandei din zona euro -, însă acest rezultat este văzut ca o înfrângere usturătoare pentru partidul care în urmă cu doi ani obţinuse 24 de voturi.
În Olanda, postul de premier revine, tradiţional, liderului formaţiunii care s-a situat pe primul loc la parlamentare, dar formarea unui guvern de coaliţie ar putea dura mai multe săptămâni sau chiar luni.
În pofida evidentelor divergenţe de opinii cu privire la austeritatea bugetară, analiştii preconizează că liberalii se vor alia cu laburiştii, în cadrul unei ‘coaliţii violete’, după cum a mai fost cazul în perioada 1994-2002.